Cotidianul german Handelsblatt scria recent că "recesiunea ar putea veni mai repede decât ne aşteptăm".
Ultimele date preliminare cu privire la creşterea economică din zona euro par să confirme această "premoniţie". Comunicatul Eurostat arată că economia zonei euro a crescut semnificativ sub aşteptări în T3 2018, cu o rată trimestrială de 0,2%, iar creşterea anuală s-a temperat până la 1,7%, de la 2,2% în trimestrul anterior (vezi graficul 1).
Înainte de publicarea datelor de la Eurostat, Institutul Naţional de Statistică din Italia (Istat) a arătat că economia Italiei a stagnat neaşteptat în T3 2018, după o creştere de 0,2% în trimestrul precedent, iar creşterea anuală s-a temperat până la 0,8%, de la 1,2% în T2 2018 (vezi graficul 2).
Această dinamică pune sub semnul întrebării realismul bugetului prezentat recent Comisiei Europene de autorităţile de la Roma, care a fost construit pe baza unei creşteri de 1,5% a PIB-ului în 2019.
Din punctul de vedere al guvernului condus de Giuseppe Conte, stagnarea economică justifică adoptarea unui buget care include numeroase stimulente fiscale. Astfel a apărut o nouă dimensiune în confruntarea dintre Roma şi Bruxelles, pe fondul respingerii proiectului de buget prezentat Comisiei Europene.
Încetinirea severă a principalelor economii din zona euro a fost anunţată, încă de săptămâna trecută, de evoluţia indicilor activităţii în sectorul privat din Germania şi Franţa, publicaţi de Markit Economics.
În Franţa, expansiunea activităţii a fost determinată exclusiv de sectorul serviciilor, în condiţiile în care industria prelucrătoare a înregistrat o contracţie, pe fondul creşterii accelerate a costurilor de producţie, care nu pot fi compensate prin creşteri similare ale preţurilor produselor finite.
Industria prelucrătoare din Germania nu a ajuns încă la stadiul contracţiei, însă dinamica producţiei este cea mai slabă din ultimele 47 de luni, de asemenea pe fondul creşterii accelerate a costurilor.
Iar aceste costuri par să se transmită tot mai mult şi la nivelul preţurilor de consum, conform datelor preliminare de la Biroul Federal de Statistică (Destatis), care arată că inflaţia din Germania a atins un maxim al ultimilor 10 ani în octombrie 2018.
Preţurile de consum au crescut cu o rată anuală de 2,5%, după o creştere de 2,3% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,2% (vezi graficul 3), în condiţiile în care preţurile energiei şi combustibililor şi-au accelerat creşterea anuală până la 8,9%, de la 7,7% în septembrie 2018.
Înainte de publicarea estimărilor la nivel federal, datele referitoare la dinamica preţurilor de consum în cele mai populate landuri arată presiuni inflaţioniste şi mai mari. În Bavaria, cel mai bogat land al Germaniei şi al doilea din punct de vedere al populaţiei, preţurile şi-au accelerat creşterea anuală până la 2,8% în octombrie 2018, de la 2,5% în luna precedentă. O dinamică similară s-a înregistrat şi în Baden-Wurttemberg, al treilea land după numărul cetăţenilor, în timp ce în Renania de Nord - Westfalia, landul cu cea mai mare populaţie, rata inflaţiei a urcat până la 2,4%, de la 2,3% în luna anterioară.
Toate aceste date arată că Europa se îndreaptă către stagflaţie, fenomen caracterizat prin creştere economică foarte redusă sau contracţie, pe fondul unei creşteri accelerate a preţurilor.
Efectele asupra economiei noastre nu vor întârzia să apară, mai ales în condiţiile unor dezechilibre externe şi interne care se adâncesc, şi nimeni nu pare interesat de corectarea lor.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.10.2018, 00:08)
Nu se poate.. deci tipărirea de bani de către BCE nu a dus la creștere, așa ceva...
Nasol e ca nici măcar nu mai pot încerca o nouă rundă de tiparire pt.ca eșecul -nu doar inutilitatea ci inflamabilitatea- primei tipariri e , deja, evident...