SPORT, BANI ŞI POLITICĂ Olimpiada lui Putin, între fast şi boicot

Jocurile Olimpice de la Soci (Rusia), care se vor desfăşura la începutul anului viitor, au reuşit să stârnească energii care nu ţin neapărat de latura sportivă. Guvernul Rusiei, puternic impulsionat de preşedintele Vladimir Putin, a cheltuit sume exorbitante pentru construirea bazelor sportive, pentru multitudinea de ceremonii, dar şi pentru asigurarea siguranţei sportivilor, oficialilor şi spectatorilor. Pe de altă parte, mai mulţi oficiali europeni de rang înalt au anunţat că vor boicota ceremonia de deschidere, atmosfera premergătoare startului jocurilor amintind de perioada războiului rece, când, în 1980, mai multe state au refuzat să participe la JO de la Moscova, răspunsul venind patru ani mai târziu, când tot blocul comunist (cu excepţia ţării noastre) a boicotat Olimpiada de vară de la Los Angeles.

Rusia a cheltuit pentru construirea bazelor sportive a satului olimpic şi infrastructura adiacentă nu mai puţin de 5 miliarde de euro. O sumă considerabilă a fost alocată şi pentru asigurarea securităţii întregii competiţii, 1,5 miliarde de euro. E un adevărat record, având în vedere cheltuielile făcute pentru securitatea unor competiţii similare, 900 milioane de dolari JO 2010 - Vancouver (Canada). Peste 40.000 de agenţi vor asigura securitatea cu ocazia primei Olimpiade de iarnă găzduită de Rusia, mulţi dintre ei fiind familiarizaţi cu noţiunile de bază ale limbilor engleză, franceză şi germană, după ce au urmat o serie de cursuri intensive, conform Ministerului rus de Interne. În cazul în care poliţiştii nu vor reuşi să ofere informaţiile solicitate, turiştii vor putea apela la o linie telefonică permanentă, la care voluntari specializaţi în limbi străine vor putea oferi toate amănuntele solicitate. Este de aşteptat ca sumele să crească, Vladimir Putin transformând aceste jocuri într-un prilej de a demonstra forţa financiară a Rusiei.

La nivel politic au apărut şi primele reacţii. Vicepreşedintele Comisiei Europene Viviane Reding a anunţat cu mult timp înainte de startul JO, care va avea loc pe 7 februarie 2014, că nu va fi prezentă la Olimpiada de iarnă de la Soci, din cauza situaţiei minorităţilor în Rusia: "Cu siguranţă nu voi merge la Soci, atâta timp cât minorităţile vor fi tratate aşa cum sunt tratate conform actualei legislaţii ruse". De asemenea, preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, a anunţat că nu se va deplasa la Soci. Chiar dacă purtătorul de cuvânt al preşedintelui a precizat că Gauck nu are intenţia de a transmite astfel un mesaj politic, presa rusă a considerat însă că decizia este un boicot mai mult decât evident. Europarlamentarul Daniel Cohn-Bendit a pus gaz pe foc, declarând că preşedintele german are dreptate "să boicoteze ceremonia de deschidere a JO, care nu va fi decât o plecăciune în faţa omniprezentului Putin". Apeluri la boicotarea JO de la Soci au fost lansate în Occident de mai multe personalităţi, după promulgarea, în luna iunie, de către Vladimir Putin, a unei legi ce prevede pedepse pentru propaganda homosexualităţii în faţa minorilor, text criticat dur de organizaţiile de apărare a drepturilor omului. În următoarea perioadă sunt aşteptate şi alte reacţii asemănătoare, scandalul declanşat de agentul american al NSA, Edward Snowden, care a primit azil în Rusia, a reuşit să tensioneze relaţiile dintre cele două state, tensiune care se poate repercuta şi asupra sportului. Din nefericire, principiile olimpismului sunt tot mai puţin luate în seamă, Jocurile Olimpice transformându-se în ocazii de vendetă politică sau în prilejuri de a satisface orgoliile faraonice ale unor şefi de stat.