SPORT ŞI BANI Olimpismul pune frână cheltuielilor faraonice

Conducerea Comitetului Internaţional Olimpic a decis să pună stop cheltuielilor scăpate de sub control legate de organizare a unor ediţii ale Jocurilor. Printre argumentele atribuiri ediţiilor de vară ale Jocurilor Olimpice din 2024 (Paris) şi 2028 (Los Angeles) a fost şi cel legat de folosirea unor elemente de infrastructură existente (stadion, săli, bazine...) astfel încât să fie diminuate cât mai mult cheltuielile.

Comitetele de candidatură ale oraşelor Paris şi Los Angeles au anunţat că vor avea bugete mult mai mici decât ale ultimelor două ediţii. Astfel, Franţa s-a angajat să cheltuiască 6,6 miliarde de euro pentru Paris 2024, iar administraţia americană 4,5 miliarde de euro pentru Los Angeles 2028. Cheltuielile pentru JO de la Londra ( 2012) şi Rio (2016) au depăşit câte 11 miliarde de euro.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-a declarat încântat de atribuirea de către CIO a ediţiei din 2024 şi a promis că ţara sa va oferi un exemplu în materie de cheltuieli judicioase: "La un secol după Jocurile din 1924, Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a ales să încredinţeze Parisului şi Franţei organizarea Jocurile Olimpice şi Paralimpice din 2024. Salutăm formidabila oportunitate pe care Jocurile o reprezintă pentru a însoţi transformarea ţării noastre, a spori atractivitatea internaţională, a dinamiza teritoriile noastre şi a întări locul sportului peste tot în Franţa. Aceste Jocuri vor fi extraordinare, surprinzătoare, festive dar şi nişte Jocuri exemplare în materie de control bugetar, al impactului social şi asupra mediului, precum şi a securităţii."

Iniţial şi Los Angeles candidase tot pentru ediţia din 2024, dar după mai multe discuţii cu conducerea CIO, dar şi cu partea franceză, au acceptat să amâne cu patru ani proiectul lor, în schimbul unei măriri a garanţiei furnizate de către CIO , vor fi 1,5 miliarde euro acordaţi metropolei californiene şi 1,4 miliarde de euro atribuiţi Parisului. Capitala Franţei a mai găzduit Olimpiada de vară în 1900 şi 1924 şi a mai candidat pentru ediţiile din 1992, 2008 şi 2012, iar Los Angeles a mai organizat Jocurile Olimpice în 1932 şi 1984.

Pentru Jocurile din 2024 au candidat Paris, Los Angeles, Hamburg, Roma şi Budapesta. După ce ultimele trei oraşe au renunţat, CIO a decis să organizeze la Lima o dublă atribuire, pentru 2024 şi 2028, pentru a nu elimina niciuna dintre cele două candidaturi rămase. Cheltuielile uriaşe au făcut ca multe ţări să nu-şi mai dorească să candideze pentru organizarea Jocurilor, tocmai de aceea CIO doreşte să ofere un exemplu de moderaţie financiară, pe cât se poate la acest nivel. Lipsa de interes în materie de candidaturi este evidentă, cele două candidaturi neavând practic concurenţă. Pentru ediţia din 2016, găzduită de Rio au mai candidat Praga (Cehia), Tokio (Japonia), Doha (Qatar), Chicago (SUA), Baku (Azerbaidjan), Madrid (Spania), iar pentru 2020, Tokio a "învins" alte patru oraşe: Doha (Qatar), Istanbul (Turcia), Madrid (Spania), Baku (Azerbaidjan).