Măsurile actuale ale guvernului ungar de sprijinire a celor care au probleme cu achitarea creditelor ipotecare în valută vor fi mai nuanţate şi nu vor distruge sistemul financiar al Ungariei, a declarat, la finalul săptămânii trecute, premierul Viktor Orban. Domnia sa i-a acordat un mandat ministrului Economiei, Mihaly Varga, să retragă la un moment dat creditele ipotecare în valută, dar modul în care se va realiza această retragere se va discuta cu băncile.
Viktor Orban a precizat: "Când vrei să realizeze ceva şi te confrunţi cu o rezistenţă deosebită dar este ceva important pentru oameni, nu ai nevoie de negocieri, ai nevoie de un Blitzkrieg. Schema finală de achitare este o astfel de opţiune. Acum Ungaria este puternică, prin urmare nu avem ca obiectiv o astfel de soluţie ci ne gândim la discuţii calme, paşnice".
Guvernul Orban, care îşi propune să fie reales anul viitor, a anunţat la începutul lunii că plănuieşte să îi sprijine pe sutele de mii de oameni care au luat credite ipotecare în franci elveţieni sau euro şi care au pierdut atunci când francul sau euro s-au apreciat în faţa forintului.
Premierul Ungariei a acuzat unele bănci că şi-au determinat clienţii să contracteze creditele în valută.
Presa internaţională relatează că orice astfel de măsură va afecta instituţiile de credit ungare şi va pune în pericol mediul de afaceri local, mai ales în această perioadă în care investitorii internaţionali îşi revizuiesc poziţia în pieţele emergente riscante.
Într-un interviu acordat recent unui post de radio, Viktor Orban a afirmat că doreşte ca noile măsuri să fie adoptate cât mai repede. Domnia sa a declarat: "Aceşti oameni au fost păcăliţi. Atitudinea băncilor a fost cel puţin neglijentă, dacă nu chiar maliţioasă. Instituţiile i-au indus în eroare pe aceşti oameni, determinându-i să achiziţioneze aceste produse financiare. Aceasta este o situaţie care fragilizează vieţile oamenilor şi economia Ungariei. Prin urmare, trebuie să ne descotorosim de această situaţie".
Băncile ungare au spus că respectivele credite au fost acordate legal şi că le-au oferit clienţilor informaţii complete.
Pieţele financiare se tem de faptul că situaţia din 2011 se va repeta şi acum. Acum doi ani, Guvernul de la Budapesta a impus o măsură prin care debitorilor li s-a permis să ramburseze temporar împrumuturile la un curs de schimb sub cel al pieţei, iar băncile au înregistrat pierderi de 1,16 miliarde de dolari.
După discursul de la finalul săptămânii trecute al premierului ungar, paritatea forintului în faţa euro a recuperat 0,5%, moneda Ungariei revenindu-şi uşor.
Printre cei mai mari creditori prezenţi pe piaţa din Ungaria se află băncile austriece Raiffeisen şi Erste, grupul german Bayerische Landesbank şi cel italian Intesa Sanpaolo.
Viktor Orban a declarat săptămâna trecută că taxele speciale impuse pentru companiile din sectoarele energiei, telecomunicaţiilor, retail şi bănci vor rămâne în vigoare până când Guvernul va reduce datoria publică.
De la venirea sa la putere în urmă cu trei ani, Viktor Orban a adoptat mai multe măsuri, precum impunerea unor taxe speciale pentru bănci şi alte companii, care au generat critici din partea Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional, organisme internaţionale care au salvat Ungaria de la colaps în urmă cu cinci ani.
Alte măsuri adoptate de Orban, precum preluarea fondurilor private de pensii, reducerea facturilor la energie şi sprijinirea gospodăriilor care au probleme cu creditele în valută, au ridicat semne de întrebare în rândul investitorilor şi economiştilor.
De-a lungul timpului, criticii l-au acuzat pe Viktor Orban de impulsivitate şi populism.
• Piperea vrea să atace denominarea în franci elveţieni a creditelor din perioada de boom
Avocatul Gheorghe Piperea a anunţat recent că intenţionează să dea în judecată Banca Naţională a României (BNR), alături de mai multe bănci comerciale, pentru eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit şi repararea prejudiciului cauzat de aplicarea acestora. Domnia sa a anunţat că alianţa procesuală pe care doreşte să o creeze urmează să atace inclusiv denominarea în franci elveţieni a creditelor pe care clienţii le-au putut contracta de la bănci, din cauză că acestea au dus la dublarea ratelor între anii 2009 şi 2013, ca urmare a aprecierii monedei de la 1,7-2,2 lei, la începutul perioadei, la aproape 3,7 lei, până în urmă cu câteva luni.