Statele UE şi Parlamentul European, acord privind uniunea bancară

Parlamentul European şi reprezentanţii statelor membre au ajuns joi la un acord referitor la proiectul uniunii bancare care, din 2016, va permite evitarea situaţiilor în care contribuabilii suportă costurile de lichidare a băncilor, în cazul unor noi crize.

Aceştia au încheiat un acord cu privire la legislaţia pentru a crea o singură agenţie care să se ocupe de eşecul băncilor din zona euro, în urma unui maraton de negocieri dinaintea unui summit al liderilor Uniunii Europene ce va începe, astăzi, la Bruxelles. În jurul orei 7:15, parlamentarii au venit cu o decizie, cea de implementare şi finanţare a Mecanismului Rezoluţiei Unice, care va avea acum nevoie numai de aprobarea formală a Parlamentului European şi a statelor membre.

"Compromisul permite finalizarea arhitecturii uniunii bancare, va îmbunătăţi încrederea în pieţele financiare şi stabilitatea acestora, precum şi relansarea finanţării economiei", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a spus la rândul său că este un enorm succes. Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a salutat progresul crucial, iar comisarul pentru Servicii Financiare, Michel Barnier, a spus că este un pas important către ruperea legăturii între criza bancară şi cea a datoriilor suverane.

Acordul de joi se referă la aşa-numitul mecanism de lichidare, care va avea rolul de a organiza lichidarea ordonată a băncilor în dificultate din zona euro, astfel încât costurile să fie suportate de sectorul bancar şi nu de contribuabili. Acest mecanism este al doilea pilon al uniunii bancare europene, după cel al supravegherii unice a băncilor din zona euro, care va fi asigurată, din noiembrie, de Banca Centrală Europeană (BCE).

Acordul de joi a intervenit la timp pentru a putea fi aprobat de Parlamentul European la jumătatea lunii aprilie, la ultima şedinţă plenară a actualului legislativ. Dacă acordul nu ar fi avut loc la timp, textul ar fi trebuit să fie renegociat cu viitorul Parlament rezultat în urma alegerilor din luna mai şi s-ar fi pierdut mult timp cu punerea în practică a uniunii bancare. Totodată, acordul a avut loc chiar înaintea summitului şefilor de state şi de guverne ai celor 28 de state membre.

Punctele de fricţiune au fost în special mecanismul decizional şi durata creării unui fond alimentat de băncile din zona euro pentru finanţarea procedurii de lichidare a unei bănci. Germania a dorit acordarea unui rol important statelor în procesul decizional, dar parlamentarii au considerat că mecanismul ar fi prea lent şi complex. În urma negocierilor, rolul statelor a fost redus, iar procedura simplificată, astfel încât în cazul unor probleme urgente ale băncilor soarta acestora să poată fi decisă în weekend, când pieţele financiare sunt închise.

Perioada de constituire a unui fond de 55 de miliarde de euro pentru băncile în dificultate a fost redusă în urma negocierilor de la 10 la opt ani. Parlamentul European ar fi dorit ca fondul să devină pe deplin operaţional în termen de trei ani.

Totodată, mai rămâne de rezolvat o problemă sensibilă, respectiv modul de calcul al contribuţiilor băncilor la acest fond, care preocupă în special Franţa şi Germania.

Concret, BCE va declanşa procesul prin care se va stabili dacă o bancă este falimentară. Un consiliu de lichidare va coordona lichidarea ordonată a băncii respective.

Deciziile consiliului de lichidare trebuie validate de Comisia Europeană. În majoritatea cazurilor, deciziile consiliului de lichidare vor fi luate în format restrâns, care va include reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai BCE. În cazuri excepţionale, în care sumele aflate în joc ar depăşi 5 miliarde de euro, deciziile vor fi luate în şedinţe plenare, la care va fi reprezentat fiecare stat.

Lichidarea băncilor din zona euro va fi finanţată de un fond alimentat de băncile din zona euro, după criterii care urmează să fie stabilite. Fondul va fi alimentat o perioadă de opt ani, la sfârşitul căreia va ajunge la circa 55 de miliarde de euro. Iniţial, va fi creat un astfel de fond în fiecare stat membru, pentru susţinerea băncilor din fiecare ţară. După doi ani, fondurile naţionale vor fi cumulate în proporţie de 60%, şi de 70% după trei ani, iar la sfârşitul unei perioade de opt ani va exista doar un fond unic european. Dacă necesarul de finanţare va depăşi capacitatea fondului, acesta va putea să se împrumute pe pieţele financiare.

Mecanismul de lichidare va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015, dar va funcţiona din 2016, a precizat comisarul Michel Barnier.