Statul român trebuie să restituie proprietarilor de autovehicule taxe de mediu de peste 6 miliarde de lei

Statul român trebuie să restituie proprietarilor de autovehicule taxe de mediu de peste 6 miliarde de lei, în condiţiile în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că cele trei forme de taxare - taxa specială pentru autovehicule, taxa de poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisii poluante -, din perioada 2007-2017, sunt ilegale, iar timbrul de mediu este parţial ilegal.

De asemenea, autorităţile europene au obligat statul român să restituie integral aceste sume.

Comisia de Transporturi şi Infrastructură din Camera Deputaţilor a fost sesizată pe fond, la nivel de raport, cu privire la proiectul de lege de aprobare a OUG 40/2015 pentru modificarea şi completarea OUG 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.

Timbrul de mediu a fost introdus, de guvernul Ponta, prin OUG 9/2013, ca urmare a faptului că celelalte forme de taxare au fost declarate ilegale de CJUE.

Actul normativ prevedea că plata timbrului nu era necesară la prima vânzare în România către un alt proprietar, dacă s-a achitat deja una dintre vechile taxe auto, exceptând situaţia în care o instanţă a dispus restituirea sumei.

În 2015, OUG 40/2015 a modificat OUG 9/2013, care preciza: "Contribuabilii care au achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării, pot solicita restituirea acesteia prin cerere adresată organului fiscal competent". Aceste taxe, plus dobânzile datorate contribuabilului pentru perioada cuprinsă între data perceperii acestor taxe şi data restituirii acesteia se achită, pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de organul fiscal competent, potrivit OUG 40.

Odată cu eliminarea celor 102 taxe, aprobată de Parlament, la propunerea PSD, taxa privind timbrul de mediu a fost abrogată de la 1 februarie 2017.

Surse politice ne-au declarat că, prin abrogarea OUG 9/2013, odată cu eliminarea timbrului de mediu, procedura de restituire pe cale administrativă a acestor sume nu mai poate fi realizată: "Ca atare, ne aflăm într-un vid legislativ, iar restituirea acestor sume poate fi făcută doar în baza unui nou act administrativ. În prezent, singura soluţie pentru recuperarea acestor sume este apelul la instanţe. Un astfel de demers în justiţie durează minim un an şi presupune, totodată, cheltuirea de sume importante de către cetăţeni".

Fostul ministru al Mediului, Daniel Constantin, a declarat ieri, într-o coferinţă de presă, că Guvenul trebuie să găsească modalitatea de restituire a sumelor către proprietarii de maşini, în condiţiile în care estimările instituţiei pe care a condus-o indică o sumă de returnat de 6,4 miliarde de lei.

"Guvernul va trebui să găsească şi să stabilească, în perioada următoare, modalitatea prin care banii să fie restituiţi celor care au achitat timbrul de mediu. Estimările actuale arată că ar fi vorba despre returnarea unei sume totale de 6,4 miliarde de lei. Dacă cetăţenii vor fi trimişi să-şi câştige dreptatea în instanţă, atunci există riscul ca această sumă să se majoreze cu 20%. După ce se va găsi soluţia ideală, sper să fie şi transpusă într-un act normativ", a afirmat Daniel Constantin.

Amintim că, în iunie 2016, CJUE a declarat parţial ilegal şi timbrul de mediu. Curtea Europeană de Justiţie a apreciat că taxarea este în regulă, atâta timp cât nu se face o discriminare între maşinile luate din străinătate şi cele vândute în ţară. Însă scutirea de la plata timbrului de mediu, pentru maşinile deja înmatriculate în România pentru care s-a plătit (dar nu s-a restituit) taxa specială, taxa pe poluare sau taxa pentru emisiile poluante este, potrivit CJUE, contrară dreptului Uniunii Europene.

Prin decizia CJUE din 30 iunie 2016, judecătorii au decis că se opun termenului de cinci tranşe pentru rambursarea vechii taxe auto, cea care a purtat mai multe denumiri în perioada 2007-2013, respectiv taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. Curtea considera că o restituire eşalonată a banilor este mai puţin favorabilă decât una integrală. Nu în ultimul rând, judecătorii au arătat că autorităţile române nu pot invoca insuficienţa fondurilor atunci când decid rambursarea eşalonată a taxelor auto.

În perioada 2007-2017, statul a încasat, în perioada 2007-2008, 1,38 miliarde de lei din taxa specială, 2,9 miliarde de lei în perioada 2008-2012 din taxa de poluare, 720 milioane lei din taxa de emisii poluante în perioada 2012-2013, şi 2,78 miliarde de lei din timbrul de mediu între 2013-2017.

Până acum, statul a restituit doar 1,62 miliarde de lei, pe baza unor hotărâri judecătoreşti.

La începutul lunii trecute, fostul ministru al Mediului, Daniel Constantin, a declarat că timbrul de mediu nu va fi înlocuit cu o taxă nouă, însă, în schimb, va fi creată o legislaţie care să permită administraţiilor publice locale să taxeze maşinile care intră în zone aglomerate, dar nu înainte de a crea o infrastructură viabilă.

Daniel Constantin a declarat: "În unele oraşe europene, unde există o supraaglomerare, s-a introdus un element suplimentar, numit taxarea maşinilor care intră în aglomerările urbane, în funcţie de gradul de poluare. Este un instrument pe care îl au la dispoziţie administraţiile publice locale. În urma discuţiilor pe care le-am avut în Coaliţie, ca rezultat al grupului de lucru pe care l-am avut în Ministerul Mediului s-a luat decizia ca România să nu introducă o nouă taxă care să înlocuiască timbrul de mediu, ci să creeze doar legislaţia astfel încât autorităţile publice locale - dacă vor considera necesar - să introducă, atunci când dezvoltă infrastructura, ca şi variantă opţională, o eventuală taxă pentru zonele supraaglomerate. Dar, după cum se văd lucrurile în acest moment, şi cred că nici pe termen mediu, nu se va introduce niciun fel de taxă suplimentară. (...) În perioada următoare vom identifica maşinile poluante şi vom avea câte un sticker de culoare diferită în parbrizul fiecărei maşini în funcţie de gradul de poluare. Asta nu înseamnă costuri suplimentare sau taxe pe care le percepem. Dar creează premisele ca autorităţile publice locale, după ce vor face zonarea oraşelor, să poată să introducă".

Fostul ministru a confirmat, ieri, că în locul timbrului de mediu, Coaliţia de guvernare a agreat varianta certificatelor de calitate - nişte stickere colorate -, care vor fi acordate în funcţie de certificatul de calitate pe care îl are fiecare autoturism.

Daniel Constantin a precizat ieri: "Sunt stickere de şase culori, în funcţie de normele de poluare ale autoturismelor. Pentru cea mai poluantă, pentru Euro 2 şi non-euro, culoarea este roşie, iar pentru cea mai puţin poluantă este verde. Aceste colante vor fi produse de Imprimeria Naţională, vor fi aplicate de Registrul Auto Român, iar întreaga operaţiune ar urma să înceapă din toamna acestui an".

Chiar şi în prezenţa timbrului de mediu, numărul de vehicule second-hand importate în 2016 în România a fost cu 18,6% mai mare decât anul anterior.