STEVEN VAN GRONINGEN: "Consolidarea sectorului bancar din Europa este inevitabilă"

Consolidarea sectorului bancar din Europa este inevitabilă şi ar putea fi, în parte, impulsionată de verificarea ce are loc asupra calităţii activelor băncilor europene, a declarat, astăzi, preşedintele şi directorul executiv al Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen, într-un interviu pentru Reuters, exprimându-şi încrederea în faptul că evaluarea nu va furniza "nicio surpriză" pentru instituţia pe care o conduce.

Raiffeisen ar putea lua în considerare să preia un creditor local mai mic, dacă preţul va fi corect, iar valoarea băncii este bună, dar o astfel de decizie trebuie, în ultimă instanţă, luată de acţionarii băncii, susţine van Groningen.

"Dacă mă uit pur şi simplu la România, este oarecum dificil să văd de ce am avea nevoie de 40 de bănci şi... şi cu ambiţia de a fi bănci universale. Nu cred că este ceva realist, nu este eficient din punct de vedere al costurilor, în special în contextul majorării continue a costurilor în ceea ce priveşte flexibilitatea sistemului, capitalul etc. Aşadar, cred că este inevitabil să vedem consolidare şi poate este un moment potrivit să faci aşa ceva şi, poate (cine ştie), rezultatele verificării calităţii activelor nu vor face altceva decât să contribuie la asta", a explicat oficialul.

Steven van Groningen a mai afirmat că schimbările politicii Băncii Naţionale a României (BNR) legate de creditele neperformante ar avea un efect minim asupra portofoliului Raiffeisen, adăugând că nu se aştepta la mari surprize sau la pierderi ascunse în sistemul bancar.

În luna iulie, acţiunile rivalei Erste Group Bank au scăzut, la Viena, cu peste 16%, după ce banca a anunţat că se aşteaptă, în acest an, la pierderi de 1,4-1,6 miliarde euro (1,9-2,18 miliarde dolari), din cauza rezultatelor mai slabe la subsidiarele din Ungaria şi România. Tot în iulie, Erste Group (proprietarul BCR) a transmis că se aşteaptă la creşterea costurilor sale de risc în acest an până la 2,5 miliarde euro (de la 1,7 miliarde euro cât estima anterior), din cauza creşterii provizioanelor la noi şi în Ungaria.

În cazul ţării noastre, creşterea provizioanelor de risc reflectă eforturile din ultima perioadă ale Băncii Naţionale a României de a reduce accelerat nivelul creditelor neperformante din sistemul bancar.

"Sunt încrezător că nivelul nostru este realist: suntem cam la jumătate din media ratei creditelor neperformante (NPL) în România", a declarat Steven van Groningen.

Întrebat dacă Raiffeisen a simţit presiune pentru combaterea creditelor neperformante, înaintea verificării calităţii activelor, van Groningen a răspuns: "Evident că ne supunem aceloraşi reguli, însă le-am studiat, iar ele au avut un impact absolut neglijabil asupra portofoliului nostru, aşa că, practic, am făcut deja ce ne-a solicitat BNR".

Reuters mai notează că, în Bulgaria (cel mai sărac stat din UE), o investigaţie asupra Corpbank, derulată în iunie, a determinat banca centrală de la Sofia să preia controlul asupra instituţiei de credit (pe locul al patrulea în ţară) şi să-i îngheţe operaţiunile.

În România (a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană) s-a bucurat, anul trecut, de o creştere economică relativ mare (3,5%), parţial datorită unei recolte-record, scrie Reuters, adăugând că, totuşi, de atunci încoace, ritmul creşterii economice a intrat în declin. Raiffeisen se aşteaptă la un avans de doar 2% în acest an, mai mic decât prognoza guvernamentală (2,2%), pe fondul recentelor majorări fiscale şi a imprevizibilului climat investiţional, în special în contextul alegerilor din noiembrie, a punctat Steven van Groningen.

"Vedeţi că investiţiile au intrat în declin, iar acesta este un alt semn al lipsei de încredere în viitorul apropiat. Avem nevoie de un mediu (de afaceri - n.r.) mai mult sau mai puţin predictibil. Numeroasele schimbări îngreunează mult lucrurile. Companiile vor doar să ştie care va fi nivelul fiscalităţii", a declarat oficialul Raiffeisen.

Interviul a fost realizat cu puţin înainte ca BNR să anunţe reducerea dobânzii-cheie de la 3,25% la 3% pe an, un nou record, în condiţiile în care inflaţia scăzută i-a permis băncii centrale să ajute economia aflată în recesiune tehnică.

Directorul Raiffeisen a mai afirmat că, deşi există o cantitate enormă de lichidităţi pe piaţă, lipsa încrederii în mediul de afaceri înseamnă că apetitul pentru credite rămâne foarte scăzut.

"Nu este doar cazul României - noi am văzut asta peste tot... Poţi duce un cal la apă, dar nu-l poţi face să bea. Aşadar, chiar dacă ratele (dobânzilor - n.r.) sunt foarte scăzute, oamenii sunt foarte reticenţi în privinţa consumului", a opinat Steven van Groningen.