ŞTIRE DE BALAMUC Merkel vrea Turcia în Schengen, în timp ce UE doreşte suspendarea Tratatului

Ştirea că Angela Merkel doreşte ca Turcia să obţină "până în octombrie" liberalizarea regimului vizelor pentru spaţiul Schengen este uluitoare, în condiţiile în care, în ultima perioadă, oficialii UE au tot anunţat că Schengen este în pericol.

Mai mult, Comisia Europeană se gândeşte dacă să propună suspendarea Tratatului Schengen pentru o perioadă de până la doi ani, la summit-ul din martie, potrivit unor surse din cadrul Uniunii Europene.

Ne întrebăm de ce a fost Merkel cea care şi-a luat angajamentul, alături de prim-ministrul turc Ahmet Davutoglou, să accelerează semnificativ negocierile între Turcia şi UE, având ca obiectiv ridicarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii turci, şi nu au semnat chiar oficialii europeni. Şi mai ales ne întrebăm de ce a făcut-o, din moment ce, sâmbătă, a apărut informaţia că Germania, alături de alte state UE, insistă pentru extinderea controalelor la graniţă în spaţiul Schengen pentru a ajuta la gestionarea crizei migraţiei în Europa.

Totodată, ministrul austriac de interne, Johanna Mikl-Leitner, a ameninţat, sâmbătă, Grecia cu "o excludere provizorie" din spaţiul de liberă circulaţie Schengen dacă Atena nu-şi întăreşte controlul la frontierele sale în faţa afluxului de imigranţi.

Ţările membre UE au căzut de acord, în noiembrie, împreună cu Ankara asupra unui plan de acţiune pentru a încerca să stopeze afluxul de refugiaţi. Conform acestuia, Turcia trebuie să primească înapoi migranţii deportaţi din ţările europene, în schimbul accelerării negocierilor pentru aderarea la UE şi pentru liberalizarea vizelor, dar şi al unui pachet de asistenţă de 3 miliarde de euro.

În condiţiile în care despre pericolul desfiinţării Schengen nu se mai vorbeşte doar pe la colţuri, ci ideea este rostită chiar de înalţi oficiali europeni, nu este clar cum se mai liberalizează vizele pentru turci.

Dacă iei de bune declaraţiile şi acordurile semnate de liderii europeni, atunci ajungi la absurditatea că cetăţenii europeni vor fi controlaţi la frontiere, iar cei turci vor zburda în voie pe teritoriul Schengen.

Sau turcii vor avea liber în Schengen, teoretic, dar, practic, Schengen va fi închis, temporar.

Ar fi ca la magazinele non-stop de cartier pe uşa cărora apare, din când în când, mesajul: "Revin în zece minute".

România se chinuie de câţiva ani să fie primită în Schengen, dar europenii ne-au respins mereu, sub pretextul corupţiei din ţara noastră.

Europa părea să aibă principii, reguli.

O fi reală problema corup iei în România, dar observăm că, pentru Turcia, nu se mai pune nici o condi ie. Deodată, Europa uită de problemele regimului preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, criticat adesea pentru îngrădirea libertăţilor cetăţenilor.

Să dai afară din Schengen Grecia, care este în Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă o garanţie, şi să primeşti Turcia, care nu e în UE, este o absurditate.

Deschiderea către Turcia reprezintă un oportunism al Europei, care, acum că are nevoie de Ankara pentru că nu mai ştie să gestioneze refugiaţii, pare să uite de diferendul cipriot, care a blocat negocierile de aderare.

UE i-a cerut Turciei rezolvarea spinoasei probleme a Republicii Turce a Ciprului de Nord, apărută în 1974. Atunci, Ciprul a fost divizat, în urma unei intervenţii militare turceşti. Scindarea definitivă s-a produs în 1983, când turcii au proclamat nordul insulei drept stat suveran. Pe 1 mai 2004, Cipru a intrat în Uniunea Europeană cu o treime din teritoriu.

Odată cu afluxul de refugiaţi şi criza financiară a Greciei, principiile care au stat la baza atitudinii UE faţă de conflictul greco-turc au căzut.

Cum de ajutorul în criza imigranţilor a devenit, brusc, condiţie de aderare la UE? S-a inventat, aşa, deodată?

La balamuc, orice este posibil!

Inclusiv ca preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, să spună că valul de refugiaţi care se îndreaptă spre Europa ar trebui văzut ca o oportunitate, deoarece cheltuielile publice pentru integrarea acestora vor stimula creşterea economiei zonei euro, în acelaşi timp în care preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, avertizează că există riscul destrămării Spaţiului Schengen şi zonei euro, dacă nu este soluţionată criza imigraţiei.

Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, a mers şi mai departe şi a atras atenţia că o eventuală suspendare a Spaţiului Schengen va pune în pericol proiectul Uniunii Europene.