Strategia Energetică pentru următorul deceniu, aprobată de Guvern

Guvernul a adoptat noua Strategie Energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, document programatic care stabileşte şase obiective strategice esenţiale pentru dezvoltarea durabilă a sectorului energetic naţional: securitate energetică, energie cu emisii scăzute de carbon, eficienţă energetică, acces universal şi competitivitate economică, pieţe de energie eficiente şi digitalizare, dezvoltarea reţelelor inteligente şi securitate cibernetică. Documentul vizează dezvoltarea sectorului energetic în condiţii de securitate, accesibilitate şi sustenabilitate, asigurând competitivitate economică şi poziţionând consumatorul în centrul preocupărilor, aliniindu-se ţintelor climatice ale UE pentru anii 2030, 2040 şi 2050.

În ceea ce priveşte securitatea şi independenţa energetică, potrivit strategiei ţara noastră ar urma să fie independenţă faţă de gazele naturale până în anul 2027 şi să elimine importurile de combustibili fosili solizi până în anul 2035. De asemenea, Strategia vizează dezvoltarea unui lanţ industrial local pentru producţia şi reciclarea bateriilor, panourilor fotovoltaice şi altor echipamente necesare surselor regenerabile, reluarea producţiei interne de uraniu pentru consum nuclear, eliminând importurile, dar şi garantarea securităţii energetice pentru Republica Moldova.

Pentru atingerea ţintelor de decarbonizare, documentul aprobat ieri de Guvern prevede reducerea cu 87% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2035, accelerarea eliminării cărbunelui din mixul energetic până în 2032, creşterea ponderii surselor regenerabile la 44% în consumul final brut de energie şi extinderea capacităţilor nucleare şi a tehnologiilor inovatoare, prin reactoarele modulare mici (SMR). Obiectivul României privind ponderea energiei din surse regenerabile pentru anul 2035 este stabilit prin noua strategie să ajungă la 44%, iar în anul 2050 la 73%.

Documentul promovează optimizarea infrastructurii de transport şi distribuţie, reducerea pierderilor energetice şi integrarea soluţiilor avansate pentru încălzire şi răcire sustenabile, precum şi promovarea Sate Autonome Energetic (SAE). Până în 2036, capacităţile pe bază de gaz natural vor fi pregătite să utilizeze gaze verzi, precum hidrogenul (se va utiliza cel puţin 50% din combustibili gazoşi regenerabili şi/sau cu emisii scăzute de carbon, inclusiv hidrogen regenerabil, din 2036). Totodată, până în anul 2035 autorităţile centrale doresc să asigure acces universal la energie electrică, inclusiv în zonele izolate şi vulnerabile, reducând discrepanţele regionale şi dependenţa de combustibili fosili, prin extinderea reţelei tradiţionale, cât şi integrarea soluţiilor de generare distribuită şi a micro-reţelelor, investiţii în sisteme de energie solară, turbine eoliene mici în gospodării şi întreprinderi, precum şi extinderea reţelei de distribuţie de gaze naturale în zonele urbane şi rurale vulnerabile.

Anul 2035 reprezintă potrivit strategiei aprobate anul în care vor fi simplificate total procesele administrative în urma digitalizării, reducerii birocraţiei şi introducerii unui ghişeu unic pentru companii, care vor contribui la crearea unei pieţe energetice transparente şi competitive. Strategia prevede dezvoltarea infrastructurii critice prin digitalizare şi implementarea soluţiilor inteligente pentru reţelele de transport şi distribuţie.

Printre ţintele majore pe care România le va îndeplini prin creşterea capacităţii instalate de producere a energiei din surse hidroenergetice, eoliene şi solare şi geotermale, precum şi prin electrificarea parţială a sistemelor de încălzire şi răcire, se numără: atingerea unei capacităţi totale instalate de 40 Gigawaţi până în anul 2035, cu 80% din surse regenerabile; instalarea a 19,5 Gigawaţi din surse eoliene şi solare, respectiv creşterea ponderii energiei regenerabile în consumul electric de la 41% în anul 2020 la 61% în 2035; dezvoltarea unei capacităţi totale de stocare a energiei electrice de 2.000 Megawaţi până în 2030, prin baterii şi hidrocentrale cu acumulare prin pompaj; integrarea a 5% biometan în reţeaua de gaze naturale până în 2030 şi 10% până în 2050; extinderea duratei de viaţă a unor capacităţi existente până în 2035, construirea de noi capacităţi de mari dimensiuni, precum şi capacităţi de generare de tip reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR).

Prin implementarea Strategiei se urmăreşte asigurarea accesului la energie electrică şi termică pentru toţi consumatorii, cu accent pe protecţia consumatorilor vulnerabili şi reducerea sărăciei energetice, asigurând totodată funcţionarea unor pieţe de energie competitive.