Studiu de impact al exploatării gazelor de şist asupra centralei de la Cernavodă

Nuclearelectrica a solicitat recent Institutului de Cercetări Nucleare (ICN) Piteşti şi SITON Bucureşti un "Studiu de impact al exploatării gazelor de şist asupra seismicităţii amplasamentului centralei de la Cernavodă şi asupra tectonicii şi hidrologiei din zonă", ne-au spus reprezentanţii societăţii. Studiul va fi elaborat în cadrul unui Program de Cercetare - Dezvoltare pentru anul 2014, ne-au precizat aceştia.

Întrebaţi dacă microcutremurele de suprafaţă au fost luate în calcul la testele de stres efectuate post-Fukushima, reprezentanţii societăţii ne-au răspuns: "În Testele de Stres au fost utilizate rezultatele celor mai noi analize de hazard seismic (iulie 2011), realizate în baza cataloagelor de evenimente seismice actualizate. Acestea au luat în considerare toate microcutremurele de suprafaţă, atât cele locale, cât şi cele la distanţă pe o rază de 300 km în jurul centralei nucleare". Ei ne-au precizat că cele mai puternice cutremure de suprafaţă sunt provocate de falia Shabla - Dulovo şi că acestea sunt mai slabe decât cele de provenienţă vrânceană, care constituie referinţa în raport cu care s-au proiectat unităţile de la Cernavodă, deoarece generează cele mai puternice efecte pe amplasament.

Însă poţi să dai cu tunul şi nu obţii de la reprezentanţii societăţii rezistenţa centralei de la Cernavodă la seism măsurată în grade Richter (unitate de măsură cu care este familiarizată populaţia şi acţionarii neiniţiaţi ai companiei). Ei ne-au detaliat rezistenţa la seism prin alte unităţi de măsuri, mai puţin digerabile pentru public: "În conformitate cu Raportul de reevaluare a marginilor de securitate nucleară (stress tests) la centrala de la Cernavodă, care poate fi consultat pe site-ul Nuclearelectrica, parametrii care definesc protecţia la seism sunt nivelul acceleraţiei gravitaţionale şi probabilitatea de apariţie. Astfel, cutremurul maxim înregistrat în zona Cernavodă a avut o magnitudine care corespunde unui Vârf de Acceleraţie la Nivelul Solului (Peak Ground Acceleration - PGA) de 0,11 g (unde g = acceleraţia gravitaţională). Cutremurul maxim estimat în zona Cernavodă poate avea o magnitudine căreia i se asociază un PGA de 0,18g. Conservativ, în calculele de proiectare ale Unităţilor de la Cernavodă, a fost utilizată o valoare a PGA de 0,2 g".

Cu alte cuvinte, oficialii companiei susţin că avem o centrală nucleară foarte solidă, care rezistă la cutremure puternice.

Ei au adăugat că, pentru comportamentul la cutremur al centralei de la Cernavodă, au fost utilizate ca bază de calcul datele oferite de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Potrivit sursei citate, "un cutremur cu o valoare a acceleraţiei gravitaţionale de 0,2 g are o probabilitate de apariţie de 1 la 1000 de ani. Experţii au ajuns la concluzia că sistemele de securitate ale centralei îşi îndeplinesc funcţiile chiar şi în cazul unui cutremur căruia i se asociază o acceleraţie gravitaţională de 0,4 g, respectiv cu peste 35% faţă de acceleraţia gravitaţională a unui cutremur cu probabilitate de apariţie de 1 la 10.000 de ani (cu o intensitate mult mai mare decât cutremurul cu apariţie de 1 la 1000 ani)".

Concluzia analizelor de hazard evidenţiază că ponderea cea mai mare asupra sistemelor, structurilor şi componentelor (SSC) de la Cernavodă o poate deţine un cutremur produs în zona Vrancea, urmat la mare distanţă de cutremurele din zona Shabla-Dulovo, ne-au explicat oficialii Nuclearelectrica.

Ei au adăugat: "În analizele de hazard seismic efectuate pentru amplasamentul centralei de la Cernavodă, au fost luate în considerare toate sursele de cutremur pe o suprafaţă cu diametrul de 300 km în jurul centralei. Falia Peceneaga - Camena a fost, de asemenea, inclusă, dar fiind o falie de suprafaţă de dezvoltare mică şi datorită distanţei, atenuările sunt foarte mari până la centrală, astfel încât cutremurele îşi consumă energia până pe amplasament şi nu mai au putere distructivă nici pentru clădirile obişnuite".

Ca o exemplificare a efectelor cutremurelor pe amplasamentul centralei de la Cernavodă, sistemul propriu de monitorizare seismică a furnizat date despre comportamentul amplasamentului şi al structurilor pentru cutremurul produs în zona Vrancea în data de 6 octombrie 2013, iar acceleraţia cea mai mare în câmp liber în plan orizontal a fost PGA = 0,027g, faţă de PGA = 0,2g (acceleraţia bază de proiectare), adică mult mai redusă, susţine conducerea Nuclearelectrica.

"Ambele sisteme independente de oprire ale centralei sunt calificate seismic, adică sunt capabile să oprească în siguranţa reactorul. Există, de asemenea, sisteme independente, calificate seismic care să răcească zona activă (combustibilul) şi să prevină eliberarea de radioactivitate", conform sursei citate.

În timpul reevaluării marginilor de securitate, reprezentanţii Nuclearelectrica ne-au precizat că au fost reevaluate calculele sistemelor şi componentelor calificate seismic astfel încât să se asigure oprirea în siguranţă a reactorului, răcirea combustibilului, controlul radioactivităţii şi monitorizarea parametrilor centralei.

În 2011, imediat după accidentul nefericit de la centrala Fukushima, conducerea de atunci a Nuclearelectrica ne-a declarat că centrala de la Cernavodă este proiectată împotriva efectelor unui cutremur maxim posibil în această zonă, de gradul 8 pe scara Richter. De atunci şi până acum, probabil că gradele Richter s-au pierdut pe drum.