SUA, OLANDA, MAREA BRITANIE ŞI GERMANIA REACŢIONEAZĂ: Îngrijorări diplomatice la amendamentele Codului Penal

• Update 17:59 PDL a depus două sesizări la CCR privind modificările aduse Codului Penal

PDL a depus, astăzi, la Curtea Constituţională a României (CCR), două sesizări în legătură cu modificările adoptate de Camera Deputaţilor la Codul Penal, a anunţat preşedintele partidului, Vasile Blaga.

El a spus că prima sesizare la CCR se referă la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul penal prin care parlamentarii PSD şi PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua sesizare se referă la modificarea articolului 147 din Codul penal prin care parlamentarii au fost scoşi în sfera funcţionarilor publici.

Blaga a precizat că aceste modificări la Codul penal sunt neconforme cu prevederile articolelor 1 şi 16 din Constituţie.

---

• Update 17:33 Protest TI-Romania privind modificările Codului Penal

Transparency International (TI) Romania protestează public faţă de "lipsa de responsabilitate" a membrilor Parlamentului şi de "calitatea profesională şi morală îndoielnică" a celor care au propus şi votat modificările Codului Penal, conform unui comunicat de presă.

Asociaţia solicită Camerei Deputaţilor să facă public modul în care fiecare dintre membrii Camerei au votat cu privire la cele două acte normative menţionate. Totodată Transparency International Romania solicită grupurilor parlamentare ale PSD, PNL, PDL şi UDMR sau unui număr suficient de deputaţi să îşi asume un demers public de atacare a legilor la Curtea Constituţională, care prin Decizia nr. 573/2011 a declarat art. 741 din Codul Penal neconstituţional. "Acest demers poate fi dovada că există încă membrii ai Parlamentului cu simţ de răspundere pentru situaţia dezastruoasă pe care corupţia o generează la nivelul societăţii româneşti, şi care înţeleg să lase funcţionale acele mecanisme de tragere la răspundere a celor vinovaţi de furtul generalizat din bugetul public", precizează asociaţia.

"În condiţiile în care Curtea Constituţională, având în vedere şi modul ne numire, înţelege să facă scăpaţi responsabilii de guvernarea trecută, prezentă şi viitoare, TI-România solicită Preşedintelui României, chiar dacă i-ar putea fi favorabile, să nu promulge cele două acte normative", se mai arată în comunicat.

"În cazul în care aceste erori de tehnică legislativă sau de voinţă politică nu vor fi corectate cu privire la ambele acte normative votate pe data de 10 decembrie 2013, Transparency International România va sesiza forurile internaţionale în mod constant până la soluţionarea prezentei crize, care reprezintă o afacere transpartinică de familie, cu desconsiderarea societăţii româneşti şi a statului de drept", a anunţă asociaţia.

---

• Update 16:31 Swoboda: "Modificarea Codului Penal e un pas înapoi"

Liderul socialiştilor din Parlamentul European (PE), Hannes Swoboda, a declarat că modificarea Codului Penal "contravine valorilor UE", este "un adevărat pas înapoi pentru ţară", "o decizie rea pentru ţară însăşi" şi va împiedica aspiraţiile justificate ale României de aderare la spaţiul Schengen.

"Poziţia mea e foarte clară: legea de modificare a Codului Penal contravine valorilor Uniunii Europene, pentru că toţi trebuie să fie responsabili pentru acţiunile care nu ţin direct de mandatul lor, adică vorbitul în Parlament, votarea unor legi etc.. Sper că aceste modificări nu vor intra în vigoare. Este un adevărat pas înapoi pentru ţară şi va împiedica aspiraţiile justificate ale României în multe domenii, precum acordul Schengen", a declarat Swoboda, potrivit surselor de presă.

---

• Update 16:14 ÎCCJ sesizează CCR cu privire la modificările aduse Codului penal

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) va sesiza Curtea Constituţională a României (CCR) cu privire la modificările aduse Codului penal.

Decizia a fost luată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocate astăzi de preşedintele ICCJ, la şedinţă fiind prezenţi 92 judecători, din totalul de 111 judecători în funcţie.

"Secţiile Unite au hotărât să fie sesizată Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II. pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi a dispoziţiilor articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 din Codul penal", se arată într-un comunicat de presă.

---

• Update 15:25 Ponta: "Reacţia Ambasadei SUA a fost greşită"

Premierul Victor Ponta a declarat, referitor la modificările Codului Penal, că reacţia Ambasadei SUA a fost greşită şi că nu crede că există vreo ambasadă care să conteste dreptul Parlamentului de a legifera.

Domnia sa a precizat: "Cine strigă mai mult nu înseamnă şi că are cea mai mare dreptate. Părerea mea este că aceste două proiecte trebuie rediscutate de Parlament. Eu cred că cele două legi trebuie rediscutate cu toate celelalte instituţii. Nu cred că vreo ambasadă europeană contestă dreptul Parlamentului de a legifera, pentru că şi în ţara lor e la fel".

Domnia sa continuă: "Singura reacţie care cred că a fost total greşită pentru că nu se referea la realitate a fost a Ambasadei SUA, care vorbea despre investiţiile americane. Din câte ştiu eu, Chevronul investeşte în România sau poate să plece din România, dacă nu se aplică legea şi dacă nu reuşim să arătăm că putem să protejăm proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni vreodată de la Chevron cum e cu parlamentarii".

Totodată, oficialul consideră că "e bună o lege pentru amnistierea diferitelor cazuri", dar să nu se refere la corupţie şi la infracţiunile cu violenţă.

De asemenea, premierul a precizat că s-a uitat pe faptul ca parlamentarii, preşedintele şi alţi aleşi să nu mai fie funcţionari publici. Astfel, domnia sa consideră că aceştia "trebuie să aibă un alt statut de persoane cu atribuţii publice, în aşa fel încât toate legile să li se aplice". "Tocmai de aceea cred că proiectele trebuie să fie rediscutate cu Ministerul Justiţiei (MJ), cu CSM, să fie prezentate Comisiei Europene, pentru ca toate minciunile şi propaganda să rămână fără efect", conchide Ponta.

---

Ambasadele Olandei, SUA şi Marii Britanii au criticat ieri, aspru, amendamentele la Codul Penal adoptate marţi în Camera Deputaţilor, prin care preşedintele României, deputaţii şi senatorii sunt scoşi din definiţia "funcţionarilor publici".

Prima reacţie diplomatică a venit din partea Ambasadei Olandei care a anunţat că urmăreşte cu "îngrijorare" amendamentele aduse Codului Penal şi aşteaptă viitoarele evoluţii.

Următoarea reacţie a venit din partea Ambasadei Statelor Unite, care a precizat într-un comunicat că amendamentele la Codul Penal adoptate marţi în Camera Deputaţilor reprezintă o îndepărtare de la principiile transparenţei şi ale statului de drept şi este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României.

Ambasada SUA arată, în comunicat, că un principiu de bază al democraţiei arată că toţi oamenii sunt egali în faţa legii. "Amendamentele la Codul Penal adoptate ieri (marţi, n.r.) în Camera Deputaţilor ar reprezenta un pas înapoi pentru România. Este foarte descurajant că aceste modificări au fost adoptate fără nicio consultare, nicio dezbatere şi nicio ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecătoreşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amendamentele propuse. Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru toţi investitorii, atât locali cât şi străini, când iau în calcul unde să investească", se arată în comunicatul Ambasadei SUA la Bucureşti.

Şi ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, s-a declarat ieri îngrijorat de modificările aduse Codului penal de Camera Deputaţilor, subliniind că, în opinia sa, ANI şi DNA sunt "motorul reformei în viaţa publică din România". Domnia sa a spus: "Eu sunt îngrijorat de această problemă. Cred că ANI şi DNA au avut realizări foarte importante pentru România. De fapt, aceste instituţii sunt motorul reformei în viaţa publică din România şi este important că şi ANI şi DNA au sprijinul din partea tuturor, inclusiv sprijinul din partea politicienilor. Eu sper că vom avea de la Parlament un angajament consistent în sprijinul pentru lupta împotriva corupţiei".

Ambasada Germaniei la Bucureşti consideră că, în eforturile de combatere a corupţiei, este decisiv ca activitatea unor instituţii ca ANI, CSM, DNA, Ministerul Public sau Curtea Constituţională să se desfăşoare fără presiune politică şi neîngrădit, misiunea diplomatică semnalând că urmăreşte cu atenţie şi îngrijorare amendamentele la Codul Penal. Ambasada Germaniei a subliniat: "Integritatea celor care îmbracă funcţii publice, între care se numără şi parlamentarii, constituie - şi dincolo de aspectele de natură penală - un important semnal pentru dezvoltarea unei culturi politice a responsabilităţii în România. Pe acest fundal, urmărim cu atenţie şi îngrijorare actualele măsuri legislative".

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat, ieri, că ambasadele ar trebui să se informeze în legătură cu modificările operate de Camera Deputaţilor la Codul Penal, iar Camera Deputaţilor ar trebui, la rândul său, să arate că nu este "niciun motiv de îngrijorare".

Camera Deputaţilor a adoptat, în această săptămână, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

Prin această decizie, preşedintele şi parlamentarii ies şi de sub incidenţa articolului 253 indice 1 din Codul penal, privind conflictul de interese, definit drept "fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură".

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a postat, marţi, pe Facebook, înaintea votului din Parlament privind proiectul de lege, un mesaj în care arată că "se va crea o super-imunitate", iar "istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi".

• Băsescu: Modificările Codului penal - dramatice

Traian Băsescu consideră că modificările Codului Penal sunt "dramatice", adăugând că politicienii se ridică din nou deasupra legii.

Preşedintele României a spus: "Dacă legea amnistiei şi graţierii vom vedea ce se va întâmpla cu ea - oricum, ea a fost dedicată clientelei politice, aflate în stare avansată în diverse procese în derulare sau aflate deja după gratii - , dar cel puţin deocamdată a fost retrasă de pe ordinea de zi, modificările la Codul Penal sunt dramatice şi ele dărâmă 10 ani de muncă şi de activitate a instituţiilor anticorupţie din România, fie că vorbim de ANI, fie că vorbim de DNA, instituţii specializate exact în lupta împotriva corupţiei". El a subliniat că atât legea amnistiei şi graţierii, cât şi modificările Codului penal nu au avut aviz de la CSM, fapt despre care spune că este absolut inacceptabil: "Politicienii se ridică din nou deasupra legii. (...) Spre exemplu, s-a modificat articolul 124 şi se reduce la jumătate perioada de prescripţie a unei fapte, ceea ce ajută, probabil, pe mulţi dintre cei care au un proces în derulare, dacă sunt demnitari ai statului român. Mai mult decât atât, se mai întâmplă o trăsnaie, se introduce un nou alineat prin care se prevede că suspendarea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de suspendare priveşte numai pe unul sau unii dintre făptuitori. Altfel spus, dacă un membru al Parlamentului se află constituit ca parte a unui grup infracţional, în cazul în care parlamentarul nu primeşte aprobare de ridicare a imunităţii, ceea ce la noi se întâmplă curent, nimeni din grupul infracţional nu mai poate fi anchetat şi încetează orice activitate".

Preşedintele a anunţat că va întoarce la Parlament legea prin care şeful statului şi parlamentarii sunt scoşi din definiţia "funcţionarilor publici".

Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma acestor modificări aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.

DNA a precizat că preşedintele, senatorii şi deputaţii, avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti nu vor mai putea fi cercetaţi şi sancţionaţi pentru infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate celor de corupţie, cum ar fi luarea de mită şi abuzul în serviciu. "Menţionăm că pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA", potrivit DNA. Consiliul Superior al Magistraturii a criticat, la rândul său, modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea.