Suntem tot mai dependenţi de investiţiile autohtone

Investiţiile autohtone realizate în ţara noastră au ajuns la o pondere de 92% în valoarea totală a investiţiilor pe care economia autohtonă le-a atras în primul trimestru al acestui an. Astfel, dintre cele aproximativ 2,8 miliarde euro investiţii nete realizate în primele trei luni din 2013, 2,6 miliarde euro au fost investiţii autohtone, în timp ce investiţiile străine directe (ISD) au depăşit cu puţin 200 milioane euro.

În anul 2007, ponderea investiţiilor autohtone în totalul investiţiilor era de 64%, din 20,5 miliarde euro investiţi, 13 miliarde euro provenind de pe plan local. Anul următor, ponderea s-a redus la 61%, în condiţiile în care investiţiile autohtone au urcat cu 1,7 miliarde euro, iar cele străine cu peste două miliarde euro.

Anul 2009 a adus prăbuşirea întregului volum de investiţii în economie, care a pierdut aproape zece miliarde de euro, comparativ cu anul precedent. Diminuarea ISD-urilor a avut o amplitudine de aproape două orimai mare decât cea a investiţiilor autohtone (6 miliarde euro, faţă de 3,7 miliarde euro), ceea ce a făcut ca ponderea capitalului local investit în total investiţii să urce la 76%.

Reducerea investiţiilor a continuat, pe ambele componente, şi în 2010, ritmul de scădere fiind mai accentuat, şi în acest an, pe componenta străină, generând creşterea ponderii investiţiilor autohtone cu aproape şapte puncte procentuale.

În următorii doi ani, deşi la nivelul întregului stoc de investiţii s-a păstrat tendinţa descendentă, investiţiile autohtone au urcat cu două miliarde euro anual, ponderea majorându-se la 88%, în 2011, respectiv 90%, anul trecut.

Din totalul investiţiilor autotone, cele publice reprezintă aproximativ jumătate. În condiţiile în care calitatea acestora din urmă lasă mult de dorit, putem considera că 45% din investiţiile care au fost realizate în economia ţării noastre anul trecut reprezintă investiţii productive din surse private locale.

Dependenţa tot mai mare de capitalul autohton reprezintă un element pozitiv, în condiţiile în care economiile dezvoltate îşi bazează dezvoltarea cu precădere pe acest tip de resurse, consideră Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Domnia sa ne-a precizat: "Toate ţările doresc să atragă investiţii străine, dar economiile dezvoltate nu se bazează pe ele pentru generarea creşterii economice. Autorităţile din aceste state încearcă, în primul rând, să stimuleze dezvoltarea capitalului autohton. Din nefericire, la noi acest lucru nu se întâmplă, autorităţile manifestând dezinteres faţă de mediul de afaceri din ţara noastră".

Cristian Pârvan reclamă lipsa unor informaţii publice detaliate cu privire la valoarea şi structura investiţiilor autohtone, care ar oferi o imagine mai clară a modului în care capitalul se formează şi circulă.

O altă sursă de finanţare a economiei ţării noastre care este neglijată de instituţiile statului o reprezintă sumele trimise în ţară de către conaţionalii noştri, mai precizează secretarul general al AOAR. Ziarul BURSA a scris, la finele anului trecut, că valoarea remiterilor către ţara noastră a depăşit-o pe cea a investiţiilor străine directe pentru fiecare dintre ultimii trei ani.

Un element mai important decât sursele de provenienţă a capitalului este productivitatea acestuia, potrivit economistului Florin Cîţu. Ritmul lent al creşterii economice, în condiţiile reducerii puternice a investiţiilor străine directe, arată că productivitatea capitalului autohton este redusă, explică domnia sa.

Randamentul scăzut al investiţiilor din surse locale nu are drept cauză o incapacitate administrativă a oamenilor de afaceri din ţara noastră, ci mediul dificil în care aceştia sunt nevoiţi să acţioneze, ne-a precizat Florin Cîţu. "Autorităţile au tendinţa să ofere mai multe facilităţi investitorilor străini decât celor autohtoni, deoarece consideră că aceştia nu au alternative în care să îşi plaseze fondurile. Este posibil ca, în alte ţări, capitalul românesc să performeze la fel de bine cum o face capitalul străin în România", ne-a declarat economistul.

Florin Cîţu a propus, de mai multe ori, reducerea taxelor, în vederea diminuării poverii care apasă asupa mediului de afaceri, măsură care, alături de scăderea cheltuielilor publice, ar contribui la stimularea creşterii economice şi realizarea consolidării fiscale.