Afacerea Ţigareta II a reuşit să încurce multe iţe politico-financiare. Întrega poveste a evoluat spectaculos, inclusiv în ceea ce priveşte modul cum a debutat. Pe 23 aprilie 1998, două cotidiene centrale au primit o informaţie surprinzătoare de la o sursă rămasă anonimă. Concret, pe 16 aprilie acelaşi an, dintr-un avion ucrainean IL-76 au fost descărcate 4275 de baxuri de ţigări de contrabandă, pe Aeroportul Militar Otopeni. Imediat după ce afacerea a fost făcută publică, comandorul Ioan Suciu, comandantul aeroportului a, fost suspendat din funcţie.
Următorul destituit este colonelul Gheorghe Truţulescu, care ocupa funcţia de locţiitor al comandantului Secţiunii Asigurare Transport din cadrul SPP. Truţulescu înţelege rapid care este situaţia şi face tot posibilul să nu se prezinte la întâlnirea cu procurorul militar Artur Dumitrescu, cel care se ocupa de caz. În cele din urmă, Truţulescu dispare pentru o scurtă perioadă, fiind arestat în luna mai a aceluiaşi an, în Arad.
În 1998, procurorii militari au trimis în judecată 19 persoane. Curtea Supremă de Justiţie i-a condamnat, la 26 februarie 2001, printr-o sentinţă definitivă, pe 15 dintre cei implicaţi în afacerea Ţigareta II, la pedepse cuprinse între 3 şi 15 ani de închisoare, alţi doi au fost achitaţi, iar unul a primit o pedeapsă cu suspendare. Cea mai mare pedeapsă a primit-o fostul comandant al aeroportului, în timp ce Gheorghe Truţulescu a fost condamnat la 7 ani de detenţie. Abia în iunie 2010, Ioan Suciu a fost prins în judeţul Prahova, după ce s-a sustras timp de nouă ani executării pedepsei. Fostul comandant al Aeroportului Militar Otopeni, Ioan Suciu, a fost căutat prin Interpol ca urmare a solicitării Tribunalului Militar, adresată poliţiştilor, de a-l găsi pe fostul militar pentru a-l încarcera.
În jurul acestei afaceri s-au vehiculat tot felul de ipoteze. Una dintre ele a fost prezentată de procurorul Mihai Popov, unul dintre principalii anchetatori ai dosarului Ţigareta, la Realitatea TV. Acesta a susţinut că oameni din conducerea Clubului Dinamo au fost în spatele întregii afaceri, iar exploatarea în mass-media a cazului a servit debarcării de la putere a preşedintelui Emil Constantinescu. De altfel, fostul colonel Petre Buduru, preşedintele de la acea vreme la Fotbal Club Dinamo, a fost arestat preventiv în acest caz.
La vremea respectivă s-a discutat că în afacere ar fi fost implicat şi fiul preşedintelui, Dragoş Constantines-cu, şi consilierul prezidenţial Dorin Marian, dar nu s-a dovedit nimic în acest sens. "Singura legătură cu Dragoş Constantinescu consta într-o hârtiuţă pierdută de Truţulescu. A pierdut o hârtiuţă în care apăreau nişte nume aruncate cumva la întâmplare şi totuşi cu o legătură, printre care şi numele de Dragoş. Dar acest Dragoş nu era Dragoş Constantinescu", a declarat Mihai Popov. Nici la 13 ani de la acest caz nu au fost desluşite toate ramificaţiile afacerii, mulţi dintre actorii principali rămânând anonimi.