Grecia şi creditorii au ajuns la un acord privind condiţiile de bailout

Actualizare 10:24 Studiu: Germania a avut profituri de circa 100 miliarde euro de pe urma crizei din Grecia

Germania, care a avut o atitudine intransigentă faţă de Grecia, a obţinut profituri în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro în contextul crizei economico-financiare elene, arată un studiu citat de AFP.

Suma reprezintă bani pe care Germania i-a obţinut economisind din plăţi mai mici la dobânzile fondurilor acordate ca împrumut de guvern, în contextul în care investitorii căutau active pe care să le achiziţioneze în zone sigure din punct de vedere financiar.

"Germania a beneficiat în mod clar de pe urma crizei, în contextul în care profiturile vor depăşi oricum costurile, chiar şi dacă Grecia va fi în incapacitatea de a-şi achita datoriile", explică Institutul pentru Studii Economice din Leibniz.

"De fiecare dată când pieţele financiare se confruntau cu perspective sumbre privind situaţia Greciei, Germania reducea dobânzile la obligaţiunile guvernamentale; atunci când veştile erau mai bune, dobânzile obligaţiunilor creşteau", explică analiştii Institutului pentru Studii Economice din Leibniz.

Germania a cerut Greciei măsuri de disciplină fiscală şi alte reforme economice dure în schimbul unui nou plan de asistenţă financiară.

(A.C.)

---------------

Actualizare 09:52

Grecia şi creditorii săi internaţionali au ajuns la un acord asupra unui nou plan de salvare, în valoare de mai multe miliarde de euro, a declarat un oficial de la Ministerul grec al Finanţelor, potrivit Reuters.

"S-a ajuns la un acord. Unele detalii minore sunt discutate chiar acum", a declarat oficialul pentru presă.

El a făcut acest anunţ la ieşirea de la negocierile-maraton care au avut loc azi noapte între Atena şi creditorii săi.

Ministrul grec al Finanţelor Euclid Tsakalotos a declarat, citat de BBC, că "două sau trei mici detalii" erau în continuare în suspans în cadrul negocierilor.

Grecia şi creditorii ei au ajuns la un acord asupra obiectivelor bugetare ale ţării între acest an şi 2018, a anunţat o sursă guvernamentală, citată de AFP.

În 2015, s-a convenit că Grecia va avea un deficit primar (sold din buget excluzând plata datoriilor) de 0,25% din PIB, înaintea unui excedent primar de 0,5% din PIB în 2016, 1,75% în 2017 şi 3,5% în 2018, potrivit acestei surse.

"Ţintele pentru cadrul bugetar au fost finalizate", a declarat responsabilul elen pe marginea discuţiilor în curs de desfăşurare între oficiali guvernamentali greci şi reprezentanţi ai creditorilor internaţionali la Atena.

"S-a convenit de asemenea că vor fi introduse noi măsuri în 2015 şi 2016", a adăugat el.

(A.C.)

-----------

Băncile din Grecia ar putea obţine o primă injecţie de capital, de până la 10 miliarde de euro, imediat după încheierea acordului dintre Atena şi creditorii internaţionali ai ţării, chiar înainte ca Banca Centrală Europeană (BCE) să finalizeze testele de stres, conform unor surse anonime citate de Reuters.

Acestea spun că este posibil ca testele de stres să nu fie finalizate până în octombrie, aşa cum este planificat, iar creditorii au admis că băncile elene au nevoie urgentă de capital pentru normalizarea operaţiunilor lor.

Conform surselor, va fi alocată iniţial suma de 10 miliarde de euro, iar după finalizarea testelor de stres va fi cunoscută suma exactă de care au nevoie creditorii eleni. Sursele susţin că suma de 10 miliarde de euro va fi suficientă pentru restabilirea încrederii în sistemul bancar elen.

Amintim că BCE a decis să deruleze noi teste de stres în rândul băncilor elene, ca să constate care este necesarul de capital exact al acestora şi să decidă viitoarea strategie privind instituţiile de credit din Grecia. Conform deciziei adoptate recent de liderii din zona euro, sistemul bancar elen va primi fonduri de 10 - 25 miliarde de euro pentru recapitalizare, din pachetul de sprijin.

"Evaluarea cuprinzătoare a situaţiei băncilor elene va fi finalizată după această vară.

Va fi un proces mai rapid comparativ cu testele de stres derulate anul trecut. Indicele minim de adecvare a capitalului cerut băncilor ar putea fi de 8% în scenariul de bază şi de 5,5% într-un scenariu sever, dar aceste condiţii încă nu s-au stabilit", spun sursele citate.

Băncile greceşti, închise din 29 iunie din cauza retragerilor masive din depozite, au fost redeschise în 20 iulie, dar, cu mici excepţii, au rămas în vigoare restricţiile asupra mişcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase de la bancomat este de 420 de euro pe săptămână.

Marile bănci elene, "National Bank of Greece" (NBG), "Piraeus Bank", "Alpha Bank", şi "Eurobank Ergasias", care controlează aproximativ 91% din sectorul bancar al ţării, sunt prezente şi pe piaţa din România.

• Atena, grăbită să încheie negocierile cu creditorii

Autorităţile din Grecia şi-au exprimat ieri speranţa că vor finaliza negocierile cu creditorii internaţionali cel mai târziu astăzi, deşi iniţial aveau ca obiectiv semnarea unui acord final până în 18 august pentru obţinerea celui de-al treilea pachet de asistenţă financiară, în valoare de până la 86 miliarde de euro.

Negocierile au început în 20 iulie, iar în 20 august, Grecia trebuie să achite o datorie de peste trei miliarde de euro către BCE.

"Se fac eforturi pentru finalizarea negocierilor până luni noaptea sau marţi dimineaţa", a declarat un oficialul elen, sub condiţia anonimatului.

Unul dintre subiectele sensibile în discuţii l-a reprezentat modul în care va fi făcută recapitalizarea băncilor elene şi cum va fi gestionată problema creditelor neperformante.

Autorităţile de la Atena vor să înfiinţeze o bancă de rebuturi ("bad bank"), iar creditorii internaţionali cer vânzarea lor către fondurile specializate.

În primul trimestru din 2015, rata creditelor neperformante din Grecia era de aproximativ 35% din totalul împrumuturilor.