Ideea intrării statului în acţionariatul Bursei de Valori Bucureşti pare că nu a fost abandonată, după ce, anul trecut, pe piaţă, se vorbea despre posibilitatea unei fuziuni a BVB cu OPCOM, administratorul bursei noastre de energie, deţinut integral de Transelectrica.
Se pare că, toamna trecută, autorităţile statului ar fi discutat cu un grup de acţionari ai Bursei, reprezentat de omul de afaceri Florin Pogonaru, căruia i-ar fi propus să negocieze intrarea statului la BVB, eventual printr-o majorare de capital, potrivit unor surse. Deşi au trecut câteva luni bune de atunci, reprezentanţii statului nu au primit încă un răspuns, susţin sursele noastre.
Între timp, Autoritatea de Supraveghere Financiară a pregătit o propunere de modificare a pragului limită de deţinere la Bursa de Valori Bucureşti şi a trimis-o, în decembrie, în Parlament.
Atunci, Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF pentru piaţa de capital, a susţinut, la Comisia de Buget Finanţe, din Camera Deputaţilor, creşterea pragului limită de deţinere la operatorii de piaţă - Bursa de Valori Bucureşti şi Sibex - la 20%, însă deputaţii au amânat dezbaterea.
Voci din piaţă vorbesc despre faptul că între amendamentele propuse de ASF pentru modificarea ordonanţei 32/2012 (privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor) s-ar găsi şi un prag preferenţial de deţinere la bursă pentru stat, de 33%. În decembrie, Mircea Ursache a infirmat însă aceste zvonuri. Amendamentele la ordonanţa 32/2012 nu sunt făcute publice pe site-ul Parlamentului.
Dacă unii dintre acţionarii Bursei nu resping ideea ca statul să fie acţionar BVB, gândindu-se la variante posibile, alţii nici nu vor să o audă.
"Nu înţeleg de ce intrarea statului în acţionariat ar ajuta BVB", ne-a declarat Grzegorz Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, într-un interviu publicat în suplimentul ziarului BURSA dedicat FP.
Domnia sa ne-a spus că primeşte multe propuneri şi că a auzit "nişte oameni spunând că această idee este de luat în considerare". Domnul Konieczny a precizat, însă, că el nu crede că aceasta este direcţia corectă, având în vedere că tendinţa este ca statele să îşi reducă deţinerile la burse.
Alte voci din piaţă spun că, pentru ca statul să poată intra în acţionariatul BVB, ar trebui, mai întâi, ca Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României să participe la înfiinţarea Contrapărţii Centrale.
În plus, orice acţiune prin intermediul căreia statul ar deveni acţionar la BVB va trebui aprobată de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor, ne-au mai spus sursele citate, care amintesc că ultimele AGEA nu au întrunit cvorumul necesar. Astfel, unii susţin că discuţiile pe marginea posibilităţii ca statul să intre în acţionariatul BVB fac referire la acţiuni care ar putea avea loc peste unu-doi ani.
Una dintre variantele de intrare a statului în acţionariatul Bursei ar fi fuziunea BVB cu OPCOM.
Contrapartea Centrală este o instituţie cerută la nivel european, începând cu septembrie 2013, pentru decontarea derivatelor. Tentativa de înfiinţare a unei CCP locale a eşuat, după ce bursele locale nu au reuşit să îşi întrunească Adunările generale din lipsă de cvorum. BVB chiar a renunţat, cel puţin deocamdată, la tranzacţiile cu derivate, în timp ce Sibex este în curs de finalizare a negocierilor cu grecii de la Hellenic Exchanges, pentru serviciile de contraparte.
Pentru a-şi putea continua activitatea, Sibex a apelat, în toamnă, la un artificiu, prin bunăvoinţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, care a permis caselor de compensare autohtone să depună actele pentru reautorizare, ceea ce a lăsat un răgaz de câteva luni pentru găsirea unei soluţii.
Se pare că Banca Naţională ar dori să sprijine proiectul CCP-ului local, iar discuţiile pe marginea acestui subiect ar continua.
Printre cei mai mari acţionari ai BVB se numără SIF-urile (SIF Moldova, SIF Transilvania şi SIF Oltenia, care deţin tot câte 5% din titluri, şi SIF Muntenia, care are o participaţie de aproximativ 4%), fondurile Erste şi fondurile Franklin Templeton.