Reporter: Domnule ministru, aţi vorbit despre închiderea supermarketurilor în weekend. De ce sus-ţineţi această măsură şi când va intra în vigoare?
Valeriu Tabără: Iniţiativa de închidere a supermarketurilor sâmbăta, duminica nu îmi aparţine. Legea este a domnului deputat Valeriu Steriu, iar eu am semnat-o în calitate de parlamentar. Am semnat-o în solidaritate faţă de o anumită reţea (n.r. - a magazinelor de cartier) şi pentru că perioadele de închidere sunt specifice şi altor ţări. Legea este, momentan, în procedură parlamentară. Iniţiatorul legii a avut în vedere faptul că, în zilele de weekend, salariaţii ar trebui să fie plătiţi dublu, să beneficieze de absolut toate prevederile legale pentru zilele nelucrătoare. Am constatat, cu stupoare, că o mare parte din salariaţii care lucrea-ză în weekend în supermarketuri sunt de fapt ai firmelor furnizoare şi nu ai marilor magazine. Reprezentanţii furnizorilor ne-au spus "domne, dacă luaţi această măsură (n.r. - de închidere a supermarketurilor în weekend), o luaţi de fapt împotriva noastră, oamenii ăia sunt ai noştri!". Pe de altă parte, eu cred că nu ar trebui să promovăm "turismul de magazin", este o prostie!
Reporter: Cum ne vom mai face cumpărăturile în timpul liber?
Valeriu Tabără: Nu cred că lucraţi şi vineri după-amiază...
Reporter: Domnule ministru, în mediul privat se lucrează uneori chiar şi până vineri noaptea!
Valeriu Tabără: Să ştiţi că şi în Belgia se lucrează după-amiază şi se lucrează extraordinar de mult. Dacă vă duceţi sâmbăta, duminica în magazinele din Waterloo spre exemplu, veţi constata că sunt închise. De altfel, la noi, dacă vă veţi uita cu atenţie, sâmbăta şi duminica sunt zilele care aglomerează cel mai puţin supermarketurile.
Reporter: Dacă închideţi supermarketurile, ce alternativă ne oferiţi? Am vreo garanţie că găsesc preţuri mai mici la magazinele de cartier?
Valeriu Tabără: Sunt convins. Când spun asta, mă bazez pe faptul că magazinele de cartier se vor dezvolta, concurenţa va creşte. Chiar vă rog să-l întrebaţi pe domnul Patriciu pe ce mizează când vrea să deschidă reţeaua (n.r. de magazine mici)? Sunt şi eu, pentru prima dată, de acord cu el...
Reporter: Domnule ministru, perioada sărbătorilor de iarnă se apropie, prilej pentru unii comercianţi să crească preţurile. Sunt justificate unele scumpiri la alimente?
Valeriu Tabără: Nu cred că vor creşte (n.r. - preţurile), ar fi o anormalitate. În România sunt multe anormalităţi, printre care şi creşterea preţurilor de sărbători, lucru absolut nelalocul lui şi pe care nu îl întâlneşti nicăieri în lume!
Reporter: Când vorbiţi de anormalitate vă referiţi la creşterea preţurilor la produselor importate sau la cele autohtone?
Valeriu Tabără: La tot ce este produs alimentar, la care unii încearcă să profite în zilele respective. Normal, de sărbători, când se vând cantităţi mari, orice produs se duce spre un alt tip de profit - acela care rezultă din vânzarea unor cantităţi impuse. Uneori, cei care o fac oferă inclusiv discount, ca să cumperi cât mai mult. Deci, nu este justificată mărirea preţurilor nici de sărbători, nici în rest.
Reporter: Domnule ministru, tot în perioada sărbătorilor, producţia din supermarketuri creşte substanţial. Mă refer aici la produsele fabricate în aceste magazine, precum cele de panificaţie sau cele din carne. Sunt respectate normele legale privind nivelul producţiei şi standardele de igienă în aceste perioade?
Valeriu Tabără: Mă bucur că aţi pus această întrebare. Aţi sesizat un lucru pe care anumite instituţii (n.r. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor) trebuiau să-l preia. Şi mai cred că v-aţi adresat nu numai ANSVSA, ci şi Protecţiei Consumatorului, poate şi Garda Financiară. Sunt instituţii care pot să verifice inclusiv provenienţa materiei prime. Consideraţi că am dat un răspuns.
Reporter: Fiind vorba de produsele alimentare, când Guvernul a promovat Codul de bune practici, s-a vorbit despre reducerea preţurilor la alimente cu 30%. De ce această lege este nefuncţională? Este oare prea aspră cu retaileri?
Valeriu Tabără: Codul de bune practici nu se aplică aşa cum este prevăzut (n.r. de lege). Trebuie să întrebaţi Consiliul Concurenţei, Protecţia Consumatorului, poate chiar Garda Financiară (n.r. de ce nu se aplică). Să verifice de ce nu funcţionează! Nu cred că este prea aspru, eu cred că este un instrument normal de a vedea unde sunt elementele în care profitul este artificializat. Preţurile cresc, datorită adaosurilor, cu peste 30%. Vă rog să luaţi preţul laptelui, sau al cărnii de vită. Eu aş pune trei preţuri pe etichetă, să vedem unde şi cum creşte preţul: preţul materiei prime, preţul produsului de la furnizor şi cel cu care se vinde.
Reporter: Puteţi face asta? Aveţi pregătit un proiect de lege în acest sens?
Valeriu Tabără: De ce nu? Îl putem pregăti (n.r. - un proiect de lege), mi-aţi dat o idee!
Reporter: Domnule ministru, ce găsim în pieţe? Producători sau samsari?
Valeriu Tabără: Din păcate, în unele pieţe găsim mai mult samsari decât producători.
Reporter: Sunteţi un puternic susţinător al produselor româneşti. Dacă, acum, mă duc şi cumpăr o roşie care îmi este vândută ca fiind de producţie autohtonă, am vreo garanţie că aşa este?
Valeriu Tabără: Nu ştiu, nu cred....
Reporter: Vă întreb pentru că ştiţi foarte bine că în pieţe se vând legume şi fructe ca fiind româneşti, dar de fapt sunt din import. Discutăm despre un fenomen scăpat de sub control?
Valeriu Tabără: Aici tot instituţiile statului ar trebui să facă ceva pentru că este vorba de falsificare. Totuşi, nu aş spune că este un fenomen scăpat de sub control. Din păcate, nu Ministerul Agriculturii are atribuţii de control. De ce să ascund, mi-aş dori un corp de control specializat în acţiuni pentru combaterea acestui fenomen, specializat în ceea ce înseamnă piaţa, circulaţia produselor agro-alimentare, relaţiile de export, cele de valorificare a materiei prime.
Reporter: Când veţi implementa un brand de ţară pentru produsele româneşti? Nu riscaţi să faceţi lobby de fapt pentru mărfurile din import vândute ca fiind produse în ţară?
Valeriu Tabără: Să vă explic de ce nu există acest risc. Păi, în primul rând, dacă te duci în piaţă, pe fiecare produs ar trebui să fie o etichetă care să ateste originea produsului. Normal, aşa ar trebui să fie. Este necesar să avem un brand de ţară pentru produsele agro-alimentare care să aibă o anumită universalitate. Dacă mă întrebaţi de frunză, vreau să vă spun că aceasta nu este al unui minister, este un brand a ţării.
Reporter: Sincer să vă spun, frunza aceea nu mă inspiră să cumpăr roşii româneşti...
Valeriu Tabără: Frunza aceea poate fi o continuare a frunzei de la CEC, da? Eu cred că de multe ori s-a judecat superficial şi probabil că dacă nu ar fi fost vorba de Elena (n.r. Elena Udrea, ministrul Turismului), altfel s-ar fi judecat.
Reporter: Multă lume nu înţelege de ce s-au dat subvenţii, iar preţurile la alimentele produse în ţară sunt foarte mari. La noi, brânza este mai scumpă decât carnea, cum este posibil aşa ceva?
Valeriu Tabără: Să luăm exemplul brânzei produse la Sibiu. Am stat de vorbă cu crescătorii de ovine. Foarte puţini se duc în pieţe, că nu au timp. Preferă să-şi vândă marfa la intermediari. Aici avem extrem de multe lucruri de făcut şi de ordonat. Părerea mea este că în România preţurile sunt nespus de mari faţă de capacitatea de ofertă. Aici este nonsensul. Vă spun acum, ce ar fi dacă am avea o bursă a produselor agro-alimentare?
Reporter: Putem să facem o bursă de acest gen? Noi nu avem nici măcar una funcţională pentru cereale...
Valeriu Tabără: Să nu uitaţi că la Chicago este o bursă în care se vinde orice, cerealele nici nu încap în discuţie. Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are în plan să realizeze o bursă a peştelui. Din păcate, s-a întârziat foarte mult cu aceste proiecte. Este o idee (n.r. - realizarea unei burse agro-alimentare), asta înseamnă buna organizare a producătorilor.
Reporter: Sunteţi un susţinător al cultivării fructelor exotice? Au vreun viitor acest gen de culturi în ţara noastră?
Valeriu Tabără: Să dea Dumnezeu să putem cultiva câteva mii de hectare de kiwi! De ce să nu le susţin? Decât să le import? Vrem, nu vrem, schimbările climatice ne duc spre o nouă structură de culturi. Să vă dau un exemplu, în zona Moldova Nouă, sunt peste 100 de smochini şi nu au avut probleme cu îngheţul. Şi eu am în grădină un smochin! De asemenea, există preocupări pentru orez şi posibiltăţile noastre sunt de a cultiva până la 60.000 de hectare. De asemenea, România poate produce bumbac fără rezerve în sud.
Reporter: Domnule ministru, cum vor fi sancţionaţi proprietarii de terenuri care nu îşi întreţin suprafeţele prin măsura pe care vreţi să o implementaţi? S-a vehiculat că penalitatea ar putea să fie de circa 100 de euro la hectar...
Valeriu Tabără: Nu este un impozit pe terenurile nelucrate, eu nu am vorbit niciodată de aşa ceva. Unul este impozitul, şi alta este o taxă de penalitate pentru terenuri neigienizate - termenul cred că este mai corect aşa. Nimeni nu poate obliga pe cineva să lucreze terenul! Dar poţi obliga ca terenul să fie igienizat, fără buruieni, nu o sursă de boli, dăunători, care să afecteze inclusiv terenurile lucrate. Legea Fondului Funciar prevede o penalitate, însă ea nu a fost pusă în practică. Valoarea acestei penalităţi ar trebui actualizată. S-a discutat ca noua penalitate să aibă o valoare cât subvenţia pe care o primeşte un proprietar de teren, din fonduri europene la hectar (n.r. circa 80 de euro). Nu vă pot spune exact cât va fi, legea este la cabinetul primului-ministru, în analiză la consilieri.
Reporter: Deci, dacă am teren şi nu-l curăţ de buruieni, indiferent că primesc sau nu vreo subvenţie, risc să fiu penalizat?
Valeriu Tabără: Da, te taxez chiar dacă primeşti subvenţie, chiar dacă nu primeşti, indiferent dacă eşti proprietate privată, fizică, juridică sau proprietatea publică sau privată a statului. Terenul neîngrijit se taxează!
Reporter: Nu înţeleg cum puteţi pretinde de la persoanele în vârstă din mediul rural să-şi cureţe terenul de buruieni în condiţiile în care, fizic, unele persoane nu pot asta. Sunt bunicii noştri, în fond...
Valeriu Tabără: Bunica dumneavoastră poate să dea terenul nepotului, care are posibilitatea să-l curăţe...
Reporter: Guvernul a dat mandat Ministerului Agriculturii 30 de zile să facă o analiză a proiectelor nebancabile, cu finanţare europeană. Sunt voci care susţin că 40% dintre acestea ar putea să fie reziliate, în joc fiind sute de milioane de euro. Care este situaţia în acest sens?
Valeriu Tabără: Nu a fost o fixare de dată, dar aş vrea să vă spun că noi am luat-o înainte. Şi aştept acum situaţiile, inclusiv pe SAPARD. Termin cu evaluarea în maxim o săptămână. (n.r. - 40%) E un procent mare, dar s-ar putea să nu fie nerealist. Eu aş spune, poate ca nici nu ar fi rău!.Ar putea să fie mai mare procentul! De cele mai multe ori oamenii au maximizat valoarea proiectelor fără să-şi dea seama că aprobarea unui proiect cu valoare mare înseamnă şi nevoia de garanţii.
Reporter: Directorul General pentru Agricultură al UE a efectuat, recent, un audit asupra PNDR. Sunt suspiciuni că s-ar fi acordat fonduri prin PNDR pe criterii politice. Puteţi să garantaţi că nu au fost şi astfel de cazuri?
Valeriu Tabără: Nu am rezultatele auditului. Mi-e greu să vă spun acum (n.r. - dacă s-au dat bani pe criterii politice), dar vă spun următorul lucru. Nu cred că a aceasta a fost chestiunea predominantă.
Reporter: Vă mulţumesc pentru interviu!
"Legea de închidere a supermarketurilor în weekend este în procedură parlamentară. Am constatat că o bună parte din salariaţii care lucrează în weekend în supermarketuri, sunt ai furnizorilor"
•
"Vă rog să-l întrebaţi pe domnul Patriciu pe ce mizează când vrea să deschidă reţeaua (n.r. de magazine mici)? Totuşi, sunt şi eu pentru prima dată de acord cu el"
•
"În România sunt multe anormalităţi, printre care şi creşterea preţurilor de sărbători, lucru absolut nelalocul lui şi pe care nu îl întâlneşti nicăieri în lume! Nu este justificată mărirea preţurilor nici de sărbători, nici în rest".
•
"Eu aş pune trei preţuri pe etichetă, să vedem unde şi cum creşte preţul: preţul materiei prime, preţul produsului de la furnizor şi cel cu care se vinde. Putem pregăti (n.r. - un proiect de lege), mi-aţi dat o idee!"
•
"Ce ar fi dacă am avea o bursă a produselor agro-alimentare? Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are în plan să realizeze o bursă a peştelui".
•
"Să dea Dumnezeu să putem cultiva câteva mii de hectare de kiwi! Vrem sau nu vrem, schimbările climatice ne aduc spre o nouă structură de culturi. Şi eu am în grădină un smochin!"
•
"Terenul neîngrijit se taxează! Nu vă pot spune exact cât va fi (n.r. penalitatea), legea este la cabinetul primului-ministru, să fie analizată şi de consilieri".
•
"Mi-e greu să vă spun acum (n.r. - dacă s-au dat bani pe criterii politice prin PNDR), dar vă spun următorul lucru. Nu cred că a fost chestiunea predominantă".
1. AGR.
(mesaj trimis de DF. în data de 02.12.2010, 07:00)
MULTA FLECAREALA,,,,VORBESTE VORBE.........
2. Succes!
(mesaj trimis de FDD în data de 02.12.2010, 08:00)
Nu ai dreptate AGR! Foarte bine ca omu` are proiecte,si proiecte bune. Sa speram ca va reusi sa le implementeze. Fata de alti ministri ca Botis, Ialomitianu, Boagiu,Ariton, omu chiar are ceva in cap, pentru oameni. Nu cauciucuri de iarna toamna sau taierea concediului pt mame, etc
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.12.2010, 09:04)
partial corect. partea cu inchisul supermarketurilor e din alt film. sa-si vada de treava lui. ideea este deplasata si daca o aplica ii va face mult rau!
in rest, traiasca bursa cerealelor sau a produselor agricole, numai sa le faca cineva ca de 20 de ani sunt numai vorbe....