Tănăsescu: "Un nou parteneriat cu FMI este foarte important pentru România"

Un nou parteneriat cu Fondul Monetar Internaţional, după finalizarea actualului acord, este foarte important pentru Româ-nia, a declarat ieri Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi fost reprezentant al României la FMI.

"Sunt ferm convins că în perioada următoare, după finalizarea actualului acord, un nou tip de parteneriat cu FMI este foarte important pentru România. Este important nu pentru că România nu ştie ce să facă. Româ-nia ştie perfect ce are de făcut, ştie foarte clar care sunt problemele cu care se confruntă. Un asemenea parteneriat dă mai multă greutate unui tip de abordare la nivel internaţional a modului în care reformele structurale sunt puse în practică", a afirmat Tănăsescu, citat de Mediafax.

Coperarea României cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială este un parteneriat de lungă durată al cărui principal element are în vedere stabilizarea economiei româneşti, reluarea creşterii economice, reducerea numărului de şomeri şi creşterea competitivităţii naţionale, a adăugat oficialul BEI.

El a arătat că aceste obiective pot fi realizate doar prin reforme structurale, la nivelul companiilor de stat, precum şi în domenii-cheie, ca învăţământul, sănătatea şi segmentul de pensii.

Tănăsescu a-pre-ciază că Româ-nia va încheia acest an cu o creştere economică modestă, influenţată în special de factori externi.

Ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, a declarat recent că misiunea FMI de evaluare va reveni la Bucureşti la mijlocul lunii ianuarie, când se va face ultima analiză a acordului în derulare şi se vor negocia condiţiile noii înţelegeri, care va fi aprobată, cel mai probabil, în luna februarie.

Acordul încheiat în primăvara anului trecut cu FMI urma să fie finalizat în luna martie 2013, iar închiderea lui anticipată sugerează că vor fi preluate în următoarea înţelegere majoritatea condiţiilor neîndeplinite de partea română, în principal privind reformele structurale, mai ales programul de privatizări şi de introducere a managementului privat.

Reprezentanţii FMI, CE şi BM au afirmat săptămâna trecută, într-o întrevedere cu preşedintele Traian Băsescu, că România va trebui să îşi îndeplinească angajamentele exis-tente pentru a putea încheia un nou acord, având în vedere că mai multe reforme structurale nu au fost finalizate în grafic.

O echipă de experţi ai FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, condusă de reprezentantul FMI Erik de Vrijer, s-a aflat în România în perioada 6-14 noiembrie pentru a discuta cu autorităţile române despre recentele evoluţii economice, politica fiscală şi monetară şi evoluţiile făcute în reformele structurale.

Pe fondul alegerilor parlamentare care vor avea loc în 9 decembrie, cea de-a şaptea evaluare a programului convenit prin acordul stand-by cu FMI a fost amânată.

• Tănăsescu: Creşterea economică din 2013 depinde de prioritizarea investiţiilor

"Cheia succesului" privind creşterea economică a României, în 2013, este prioritizarea investiţiilor cu surse interne şi externe, a mai declarat vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Mihai Tănăsescu.

Tănăsescu a afirmat la un seminar pe teme economice, organizat la BNR, că România trebuie să accelereze în 2013 reformele structurale, pentru a avea o creştere economică.

"Reformele structurale înseamnă o reformă a administraţiei, care să fie capabilă să atragă mai multe fonduri europene, mai mulţi bani de investiţii, pentru că este clar că o creştere economică nu se face decât prin investiţii, iar prioritizarea acestor investiţii în România cu surse interne şi externe e cheia succesului pentru a avea o creştere economică în anul următor", a spus Tănăsescu.

El s-a arătat ferm convins că Româ-nia va avea o creştere economică pozitivă anul viitor.

Vicepreşedintele BEI a accentuat că, începând de anul viitor, atragerea fondurilor europene trebuie să fie mult mai agresivă, în sensul de a urmări interesele şi priorităţile pe care le are România şi de a privi cu mare atenţie modul în care se implementează programele.

"A atrage fonduri europene înseamnă mai mulţi bani pentru infrastructură, pentru programe care să aducă creştere economică. Sunt ferm convins că lecţiile trecutului au fost învăţate", a mai spus Tănăsescu.

Întrebat care sunt recomandările sale pentru o absorbţie mai bună a fondurilor europene şi pentru rezolvarea problemelor cu care România s-a confruntat până acum în acest sector, vicepreşedintele BEI a recomandat mai puţină birocraţie, mai multă atenţie la lucrurile importante şi o aplecare puternică asupra modului în care proiectele sunt puse în practică.

"Ştim foarte bine care sunt cauzele întârzierilor, este nevoie de mai multă responsabilitate, mai multă transparenţă, de o modalitate de achiziţii publice mult mai transparentă. Sunt lucruri care se pot îndrepta uşor şi care pot să atragă foarte multe miliarde de euro investiţii în România", a spus Tănăsescu, fost ministru de Finanţe şi fost reprezentant al României la FMI.

Produsul Intern Brut a coborât în trimestrul al treilea cu 0,6% comparativ cu perioada similară din 2011 şi cu 0,5% faţă de trimestrul precedent, astfel că la nouă luni creşterea economică s-a limitat la 0,2%.

Pentru anul viitor, Comisia Europeană estimează un avans al economiei româneşti de 2,2%, iar FMI de 2,5%.

În urmă cu circa două săptămâni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România nu va înregis-tra creştere economică anul viitor dacă nu se va debloca absorbţia fondurilor europene, singurele resurse financiare accesebile în această perioadă, care să înlocuiască investiţiile străine şi cele de la buget.