Ţara noastră, plasată pe harta închisorilor secrete ale CIA

"Globalizing Torture", raportul dat publicităţii de către Open Society Justice Initiative, plasează ţara noastră alături de alte 24 de state din Europa care ar fi acordat asistenţă CIA. Conform raportului, ţara noastră a găzduit o închisoare secretă a CIA, unde ar fi fost deţinuţi şase suspecţi de terorism, şi a permis folosirea spaţiului său aerian pentru operaţiuni secrete.

Sunt prezentate nu mai puţin de 54 de ţări care au facilitat programul CIA de detenţie, extrădare extraordinară şi interogare demarat imediat după atentatele din 11 septembrie 2001. Amrit Singh, autoarea raportului "Globalizing Torture" al Open Society, a declarat că a găsit dovezi că 25 de state din Europa, 14 din Asia şi 13 din Africa au acordat asistenţă CIA. Canada, Australia, Thailanda, România şi Lituania se află printre ţările unde au fost înfiinţate închisori.

Datele raportului sunt ample, în secţiunea dedicată ţării noastre apărând numeroase amănunte concrete. Human Rights Watch a dezvăluit în premieră, pe 6 noiembrie 2005, faptul că ţara noastră a găzduit o închisoare secretă a CIA . Un raport al Consiliului Europei din 2006 a confirmat "că existenţa unei instalaţii secrete de detenţie poate fi presupusă în România" şi a constatat că România poate fi trasă la răspundere pentru complot cu programul CIA de detenţie şi extrădări extraordinare. Acesta adaugă că avionul cu numărul de înmatriculare N313P "a aterizat la Timişoara la ora 23.51 la 25 ianuarie 2004 şi a plecat după 72 de minute, la ora 01.03, la 26 ianuarie 2004". Altă dată, un avion cu acelaşi număr de înmatriculare a decolat la 22 septembrie 2003 de pe aeroportul Szymany, din Polonia, către aeroportul Băneasa din Bucureşti, apoi către Rabat, în Maroc. Ambele cazuri, potrivit raportului, corespund profilului unei ridicări sau aduceri de deţinuţi. Raportul menţionează, de asemenea, că un jurnalist de la o televiziune germană a intervievat un tânăr afgan la Kabul care susţinea că a fost deţinut în România. Un gardian i-ar fi spus martorului care se plângea de condiţiile de detenţie că are noroc că se află în România. În august 2009, foşti oficiali americani din serviciile de informaţii au dezvăluit pentru New York Times că Kyle D. Foggo, la vremea respectivă directorul principalei baze logistice a CIA din Frankfurt, a supravegheat construcţia a trei centre de detenţie CIA, "fiecare construit pentru a găzdui şase deţinuţi". Ei au adăugat că "o închisoare a fost într-o clădire renovată de pe o stradă aglomerată din Bucureşti". În septembrie 2011, comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului European Thomas Hammarberg a declarat că România s-a aflat printre cel puţin şapte ţări care au găzduit "black sites". Potrivit unor informaţii prezentate în decembrie 2011 de Associated Press şi un post de televiziune german, închisoarea CIA din România, cu numele de cod "Bright Light" s-a aflat într-o clădire guvernamentală din Bucureşti, folosită de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS). Într-un interviu acordat în noiembrie, un oficial al ORNISS, Adrian Cămărăşan, a declarat că subsolul clădirii este una dintre cele mai sigure încăperi din toată România dar că americanii nu au avut niciodată o închisoare acolo. Informaţiile arată că centrul din România a fost închis în prima jumătate a lui 2006. În 2007, un raport al Parlamentului European "exprimă îngrijorări grave în legătură cu cele 21 de escale ale avioanelor operate de CIA pe aeroporturile din Româ­nia", adăugând că un avion care a decolat de la baza aeriană Bagram din Afganistan, cu numărul de înregistrare N478GS, a avut un accident la aterizarea în Bucureşti la 6 decembrie 2004, iar "cei şapte pasageri ai săi au dispărut în urma accidentului". În plus, datele deţinute de justiţia americană arată că cel puţin trei zboruri operate de Richmor Aviation (o companie care a operat unele zboruri CIA în cadrul programului de extrădări extraordinare) au aterizat în Româ­nia în 2004. Acestea includ zborul N85VM, care a oprit la Bucureşti între 25 şi 28 ianuarie 2004, N85VM, care a oprit la Bucureşti între 11 şi 13 aprilie 2004 şi zborul N227SV, care a oprit la Constanţa între 29 septembrie şi 2 octombrie 2004. În plus, documente dezvăluite de autorităţile vamale poloneze Fundaţiei Helsinki pentru Drepturile Omului confirmă că între 5 decembrie 2002 şi 22 septembrie 2003, şapte avioane asociate cu operaţiunile de extrădări extraordinare ale CIA au aterizat pe aeropor­tul Szymany. Autorităţile aviaţiei civile lituaniene arată că zborul N787WH a ajuns din Bucureşti la Palanga, în Lituania la 18 februarie 2005 şi a plecat spre Copenhaga în aceeaşi zi. Documente dezvăluite pentru Fundaţia Helsinki pentru drepturile omului de către autorităţile vamale poloneze în iulie 2010 arată că un avion Boeing 737, cu numărul de înregis­trare N313P, a ajuns la Szymany, în Polonia, la 22 septembrie 2003, fără pasageri la bord, dar a luat cinci pasageri înainte de a decola din Szymany. Alte documente dezvăluite Fundaţiei Helsinki arată că acest zbor (operat de Jeppesen Dataplan) a fost în Kabul înainte de a ajunge pe aeroportul Szymany şi se îndrepta spre aeroportul din Constanţa. Un raport similar al ONU conchide că avionul Boeing 737, înregistrat cu numărul N313P, a zburat către România în septembrie 2003. Avionul a decolat de pe aeroportul Dulles din Washington D.C. la 20 septembrie 2003 şi a făcut un circuit de patru zile, în care a aterizat şi a decolat din şase teritorii străine diferite: Cehia, Uzbekis­tan, Afganistan, Polonia, România şi Maroc, precum şi Guantanamo Bay. Raportul identifică, de asemenea, 136 de persoane care au fost deţinute sau transferate de CIA, aceasta fiind cea mai extinsă listă din prezent, şi descrie ceea ce este cunoscut în legătură cu datele şi locurile unde au fost deţinute acestea. Printre persoanele deţinute în secret de CIA în România se numără, potrivit raportului, Waleed Mohammed bin Attash (Tawfiq bin Attash), Janat Gul (Hammidullah), Riduan Isamuddin (Hambali), Khalid Sheikh Mohammed, Abd al Rahim al Nashiri şi Ramzi bin al-Shibh. Autorităţile române au negat vehement găzduirea unei închisori CIA. Senatul a demarat o anchetă super­ficială în 2005 şi a emis un raport în 2008 care susţine că nu au existat centre de detenţie CIA în România şi nici zboruri de transfer de deţinuţi prin România şi că nicio instituţie română nu a participat la acest program. La 2 august 2012, Open Society Justice Initiative a depus un dosar în numele lui Abd al Rahim al Nashiri împotriva României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, care a comunicat documentaţia Guver­nului român la 18 septembrie 2012.

Pe această temă au fost făcute numeroase investigaţii jurnalistice, mai mult sau mai puţin vizibile publicului larg, dar cu siguranţă că raportul Open Society Justice Initiative va fi dezbătut în întreaga lume.