TAXE ŞI IMPOZITE Lumea culturală s-a încins de la un timbru

"Timbrul cultural", o iniţiativă legislativă care a fost deja adoptată în Senat, a stârnit o adevărată furtună în cadrul lumii culturale. O piaţă care are şi aşa destule probleme este ameninţată grav de această nouă taxă, susţin majoritatea federaţiilor şi asociaţiilor care activează în domeniu. Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole (APOSR) şi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) au anunţat că vor lupta împotriva "taxei pe cultură". Federaţiile şi asociaţiile citate mai sus, reprezentând agenţi economici ce activează în diverse domenii culturale, ca producători de carte, muzică, concerte şi spectacole, atrag atenţia asupra acestui proiect de lege aflat în faza finală de aprobare. Conform acestora, prin proiect se urmăreşte instituirea unei adevărate "taxe pe cultură", în folosul unor asociaţii de creatori, care va duce la scumpirea produselor culturale şi va fi resimţită şi suportată de plătitorul final: "În realitate, această «taxa pe cultură» are ca destinaţie aceste «uniuni de creatori», în esenţă entităţi private, care beneficiază de venituri din urma activităţii economice a unor alte entităţi private. Mai mult decât atât, proiectul de lege prevede faptul că aceste entităţi dispun de veniturile din timbrul cultural după bunul plac, fără un scop precis şi fără criterii transparente şi, desigur, fără a contribui la produsul sau serviciul din urma căruia beneficiază de această taxă. România se confruntă de câţiva ani cu un declin al pieţei de carte şi muzică, fie ea în formă fixată pe suport sau live/concertistic, iar o astfel de măsura legislativă va agrava o situaţie care şi în prezent este departe de a fi una măcar normală. Impunerea unei astfel de «taxe pe cultură» se reflectă direct în preţul final al produsului ori serviciului de cultură - fie carte, CD, DVD sau concert -, ceea ce va îndepărta inevitabil o mare categorie de potenţiali cititori/ ascultători/ spectatori, în condiţiile în care nivelul de acces al publicului la cultură în România este deja printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană".

Conform Federaţiei Editorilor din România, din analiza juridică a acestui proiect rezultă că România riscă proceduri de infringement în cazul în care o astfel de măsură este aprobată. În primul rând, direcţionarea către o singură organizaţie privată a unei taxe colectate printr-o lege organică poate fi considerată ajutor de stat mascat, în contradicţie cu articolul 107 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene. În al doilea rând, aplicarea acestui timbru la operele beletristice ale autorilor străini poate fi considerată o barieră în calea liberei circulaţii a bunurilor şi serviciilor, întrucât cărţile autorilor români nu sunt taxate similar în celelalte state membre UE. Nu toţi parlamentarii sunt de acord cu această iniţiativă. Mihai Sturzu (PSD), membru al Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, a făcut un apel către preşedintele Klaus Iohannis, pentru a împiedica legiferarea timbrului cultural, pe care îl consideră "opera unui grup de interese" şi "rezultatul unei acţiuni de lobby nelegitime".

Reprezentanţii Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori din România (ANUC), susţinători ai acestei iniţiative legislative, solicită anularea Legii 35/1994 şi adoptarea în schimb a acestui nou proiect de lege, demersul fiind considerat o necesitate de membrii săi (Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunea Teatrală, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Arhitecţilor), sub pretextului acordării unui "ajutor nepreţuit culturii româneşti". Preşedintele Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu, susţine că poziţia Federaţiei Editorilor împotriva legiferării timbrului cultural este cauzată de faptul că "vor să acopere evaziunea fiscală".

Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.