TENSIUNI ÎN CRIMEEA Ciocniri între susţinători ai Moscovei şi ai Kievului, la Sevastopol

Situaţia din Ucraina este foarte periculoasă şi ar putea avea impact asupra României, a declarat, duminică, fostul ambasador al SUA în România, Mark Gitenstein, într-o emisiune TV.

La Sevastopol au avut loc, duminică, ciocniri între susţinători ai Moscovei şi ai Kievului, în finalul unei adunări organizate în oraşul-port din Crimeea pentru a marca împlinirea a 200 de ani de la naşterea poetului ucrainean Taras Şevcenko, informează AFP.

Un grup format din circa 100 de oameni înarmaţi cu bâte au atacat forţele de ordine care îi protejau pe participanţii la adunare.

Tot ieri, forţe ruse au preluat controlul asupra unui post de frontieră din vestul Crimeii, în interiorul căruia se aflau circa 30 de oameni, a declarat un purtător de cuvânt al serviciului de frontieră ucrainean, relatează Reuters.

Baza din Cernomorskoe, aflată în extremitatea de vest a peninsulei Crimeea, a fost preluată fără vărsare de sânge, în jurul orelor 06.00 dimineaţa, ora locală (04.00 GMT), a precizat purtătorul de cuvânt Oleg Slobodian, adăugând că forţele ruse controlează 11 puncte de frontieră din Crimeea.

• Arseni Iaţeniuk: "Este pământul nostru"

Ucraina nu va ceda "niciun centimetru din teritoriul său" Rusiei, ale cărei forţe au ocupat la sfârşitul lui februarie peninsula ucraineană Crimeea, a declarat duminică premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk, transmite AFP.

"Este pământul nostru, nu vom ceda niciun centimetru din el. Rusia şi preşedintele ei să ştie acest lucru", a declarat Arseni Iaţeniuk la o reuniune prilejuită de împlinirea a 200 de ani de la naşterea poetului Taras Şevcenko, un simbol al independenţei Ucrainei.

În schimb, Serghei Aksionov, premierul prorus al Crimeii, republică autonomă rusofonă a Ucrainei, a apărat sâmbătă decizia guvernului său de a organiza un referendum privind alipirea peninsulei la Rusia şi a declarat că nimeni nu poate anula plebiscitul, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Parlamentul local din Crimeea, dominat de proruşi, i-a cerut joi preşedintelui rus Vladimir Putin alipirea Crimeii la Rusia şi a anunţat organizarea unui referendum la 16 martie cu privire la peninsulă pentru validare. Alegătorii vor avea posibilitatea de a alege între alipirea la Federaţia Rusă sau mai multă autonomie.

Liderii Uniunii Europene şi preşedintele american Barack Obama au spus că referendumul este ilegal şi încalcă Constituţia Ucrainei. Însă Serghei Aksionov a declarat că guvernul local va merge înainte cu planurile sale de a organiza referendumul.

"Deputaţii Consiliului Suprem al Crimeii au îndeplinit fără echivoc decizia locuitorilor Crimeii, au votat pentru organizarea unui referendum la 16 martie şi nimeni nu va putea să-l anuleze", a declarat el la televiziunea rusă, citat de ITAR-TASS. Aksionov a mai spus că referendumul a fost organizat din scurt pentru "a evita provocările, dat fiind că situaţia în Ucraina este destul de tensionată".

• Kerry: "Orice escaladare în Crimeea ar închide uşa diplomaţiei"

Secretarul de stat american John Kerry i-a declarat sâmbătă omologului său rus Serghei Lavrov că orice escaladare în Crimeea "ar închide uşa diplomaţiei" şi a chemat la "cea mai mare reţinere", a indicat un diplomat american, citat de AFP.

"Continuarea escaladării militare şi provocărilor în Crimeea sau în altă parte în Ucraina, precum şi măsurile de anexare a Crimeii de către Rusia, vor închide uşa diplomaţiei", a declarat Kerry în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său, a raportat un responsabil al Departamentului de Stat.

Kerry a chemat la "cea mai mare reţinere", a adăugat acest responsabil într-un scurt email, subliniind "disponibilitatea americană de a lucra cu partenerii şi aliaţii pentru a facilita dialogul direct între Ucraina şi Rusia".

Cei doi diplomaţi au fost de acord să discute din nou zilele următoare.

Ministerul rus al Afacerilor Externe a indicat anterior că în timpul acestei convorbiri telefonice, care a avut loc la iniţiativa Statelor Unite, Kerry şi Lavrov "au convenit să continue contactele lor intense pentru a permite soluţionarea crizei ucrainene".

Printre altele, preşedintele american Barack Obama a discutat sâmbătă dimineaţă cu lideri europeni în timpul mai multor convorbiri telefonice, la sfârşitul cărora liderii şi-au reafirmat "grava preocupare faţă de violarea flagrantă a dreptului internaţional de către Rusia".

• Rasmussen: Criza din Ucraina evidenţiază relevanţa NATO

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a apreciat sâmbătă că actuala criză din Ucraina evidenţiază relevanţa NATO şi a lansat un apel ţărilor aliate să investească mai mult în apărarea şi în securitatea comune, informează EFE.

În declaraţii acordate postului Radio 4 al BBC, Rasmussen a subliniat că tensiunile dintre Rusia şi Ucraina, în urma incursiunii militare ruse în peninsula Crimeea, demonstrează că "insecuritatea este mai scumpă" decât investiţiile necesare în apărare.

"Recentele evenimente din Crimeea sunt o dovadă că există încă ameninţare în Europa, o ameninţare potenţială pentru securitate şi stabilitate", a declarat el în cadrul emisiunii Today.

"Cred că membrii NATO văd acum altfel problema investiţiei în securitate şi apărare", ca urmare a tăierilor generalizate din cauza crizei economice, a subliniat Rasmussen.

El a admis că "nu poate exista un răspuns militar" la criza din Ucraina, dar a negat că Alianţa Nord-Atlantică ar fi "defazată", asigurând că este "ferm decisă să apere statele membre".

"Sarcina noastră principală este de a asigura apărarea colectivă, apărarea teritorială, şi vom lua măsurile necesare pentru a ne asigura că toţi aliaţii NATO sunt protejaţi eficient împotriva oricărei ameninţări", a spus liderul NATO.

Viitorul summit al NATO, care se organizează din doi în doi ani, va avea loc în zilele de 4 şi 5 septembrie în Ţara Galilor, cu scopul de a defini viitorul alianţei. Este pentru prima dată când Marea Britanie organizează un summit al NATO după 1990, când s-a încheiat războiul rece.