Toate autostrăzile Poloniei ajung în Grecia?

Într-un articol din martie 2011 (n.a. "A fost < miracolul > economic din Polonia doar o iluzie?", BURSA, 31 martie 2011) puneam sub semnul întrebării aşa- numitul miracol economic polonez, pe fondul apariţiei unor "anomalii" statistice în ceea ce priveşte echilibrul extern al ţării, precum şi a creşterii accelerate a creditării.

De atunci au mai apărut şi alte elemente care par să confirme că situaţia economică a Poloniei este departe de a fi stabilă. Economistul polonez Jaroslaw Suplacz a publicat pe site-ul PolandSecurities.com o analiză intitulată "Polonia pe drumul către Grecia", în care dezvăluie efectele fondurilor europene asupra umflării artificiale a PIB-ului, dar şi efectele distructive ale acestora.

Conform analizelor sale, fondurile europene, echivalente cu 2,3% din PIB în 2010, au permis economiei să evite recesiunea anul trecut, iar guvernul explică populaţiei că deficitul bugetar considerabil se datorează necesităţii de cofinanţare a proiectelor realizate cu banii de la UE.

Transferurile s-au accelerat după ce Polonia a primit dreptul de organizare a Campionatului European de Fotbal, în 2007, iar fondurile europene au fost un factor determinant al performanţei economice din perioada 2008 - 2010, în condiţiile în care valoarea acestora se ridică la 67 miliarde de euro în perioada 2007 - 2013, din care peste 10 miliarde de euro sunt utilizaţi pentru dublarea reţelei de autostrăzi.

Cifrele sunt impresionante, dar unde s-au dus banii? "Majoritatea fondurilor europene transferate sunt risipite în Polonia", scrie Jaroslaw Suplacz, din cauza nivelului ridicat al corupţiei. Unul dintre exemplele oferite de economistul polonez ne este şi nouă foarte familiar: programele de recalificare profesională, care au fost aproape monopolizate de firmele de consultanţă apropiate autorităţilor locale. Bineînţeles că nu lipsesc nici fântânile arteziene din oraşe, precum şi alte proiecte absolut necesare pentru atingerea nivelului de cultură şi civilizaţie din Vest.

Euro 2012 a fost privit ca o oportunitate extraordinară de dezvoltare, la fel cum a fost privită şi Olimpiada de la Atena din 2004, în loc să fie considerat un eveniment care poate fi organizat doar în condiţiile în care statul s-a trezit peste noapte cu nişte fonduri discreţionare, care trebuie neapărat cheltuite întru slava poporului şi, mai ales, a conducătorilor săi.

Pentru acest eveniment s-au angajat într-o competiţie acerbă numeroa-se firme de construcţii, care acum sunt nevoite să se împrumute pentru a-şi continua activitatea, deoarece statul nu-şi plăteşte la timp datoriile. Nu-i aşa că situaţia seamănă foarte tare cu aceea a altor ţări "europene"?

La mijlocul lunii octombrie 2011, Bloomberg scria că datoriile firmelor de construcţii poloneze s-au triplat în ultimul an, în condiţiile întârzierii plăţilor pentru lucrările de infrastructură necesare desfăşurării Euro 2012, precum şi a creşterii concurenţei de pe piaţă.

"Contractele sunt mai puţin profitabile decât aşteptările investitorilor, iar constructorii trebuie să vină cu fonduri proprii pentru completarea lucrărilor, deoarece perioadele în care statul îşi achită obligaţiile sunt foarte lungi", a declarat pentru Bloomberg directorul executiv al celui mai mare fond de pensii din Polonia.

Managerul unui alt fond de pensii a declarat că nivelul extrem de ridicat al datoriilor, precum şi incertitudinea contractelor viitoare, a determinat o prăbuşire a încrederii de pe piaţă în ceea ce priveşte sectorul construcţiilor.

Dar sectorul construcţiilor nu reprezintă principala problemă a economiei Poloniei. Jaroslaw Suplacz mai scrie că infuzia fondurilor europene a stopat procesul de reformă al finanţelor publice din Polonia, iar "performanţa" este pe măsură. Datoria publică a crescut cu peste 55 de miliarde de euro în ultimii trei ani, iar deficitele bugetare au fost printre primele din Europa.

Toate acestea s-au datorat unei politici monetare extrem de relaxate, care a condus la o explozie a creditării şi la stimularea artificială a economiei.

În articolul din martie 2011 prezentam un grafic al evoluţiei creditului din Polonia, care prezenta o creştere îngrijorătoare, mai ales pentru gospodăriile populaţiei. De atunci, situaţia s-a înrăutăţit considerabil (vezi grafic).

Dacă la nivelul companiilor s-a înregistrat o reducere a gradului de îndatorare în 2009 (n.a. prima zonă marcată pe grafic), nu acelaşi lucru s-a întâmplat la nivelul populaţiei, în ciuda temperării semnificative a veniturilor. Din martie 2011, creditul acordat populaţiei a explodat, iar datoriile companiilor au ajuns la un nou record, fiind greu de crezut că veniturile viitoare vor ţine pasul cu această creştere a datoriilor.

Această "performanţă" economică a Poloniei este pusă acum tot mai mult sub semnul întrebării, în condiţiile în care o recesiune economică pare certă pentru Europa, iar finanţările externe se vor reduce dramatic, pe fondul extraordinarelor cerinţe de recapitalizare ale băncilor europene prezente, încă, în Polonia.

La mijlocul lunii noiembrie 2011, Moody's a redus perspectiva sectorului bancar polonez la negativă, de la stabilă, în condiţiile unor prognoze de reducere a creşterii economice, care va influenţa negativ calitatea activelor bancare. O altă problemă, care se generalizează la nivelul sectoarelor bancare din Europa Centrală şi de Est, o reprezintă accesul tot mai dificil la finanţare.

KBC şi Millenium au scos la vânzarea subsidiarele poloneze, dar cererea a fost inexistentă pentru Millenium Bank, iar în cazul Kredyt Bank (n.a. subsidiara KBC) Banco Santander a făcut o ofertă de preţ cu mult sub aşteptări.

Aceasta este noua realitate economică, care a determinat o creştere semnificativă a costurilor de finanţare şi o depreciere a zlotului cu efecte extrem de negative asupra capacităţii gospodăriilor de rambursare a creditelor. Conform cursurilor comunicate de banca centrală, zlotul s-a depreciat cu 13,9% faţă de euro de la începutul anului, iar faţă de francul elveţian cu 15,6%.

Analiza economistului polonez Jaroslaw Suplacz are titlul "Polonia pe drumul său către Grecia", fără semne de întrebare sau de exclamare, iar acolo este trecută în revistă "starea catastrofică a asigurărilor sociale" şi modul în care banii Uniunii Europene "distrug ţara".

În momentul în care guvernul de la Varşovia va apela la fondurile FMI, aflate deocamdată în aşteptare sub forma unei linii de credit flexibile de peste 15 miliarde de euro, atunci vom şti că performanţa economică a Poloniei nu a fost decât o iluzie, alimentată de creşterea necontrolată a creditării.