Traian Băsescu a fost ales în unanimitate preşedinte al Mişcării Populare

Actualizare 15:00

Congresul Mişcării Populare a votat azi în unanimitate moţiunea «România mea», condusă de Traian Băsescu, care a devenit astfel preşedinte al partidului, transmit surse din presă.

Deputatul Eugen Tomac este preşedintele executiv al MP, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu şi europarlamentarul Siegfrid Mureşan sunt prim-vicepreşedinţi şi Dorel Onaca este secretar general.

"Vă asigur că am şi energie şi dorinţă să continăm procesele de modernizare a României. Am o sugestie, cei care în viaţa lor au fost alături de mine şi încă simt că vor să fie alături de mine să nu ezite, de oriunde s-ar afla să vină la Mişcarea Populară", a spus preşedintele Mişcării Populare Traian Băsescu.

Băsescu şi-a exprimat speranţa ca formaţiunea să ajungă de anul viitor partid de guvernare.

"Următorul congres va avea loc după alegerile legislative, aşa cum scrie în statut, în maxim şase luni, sper să fie mai devreme. Sper că la momentul la care se va face următorul congres să fim partid de guvernare", a declarat Băsescu, la congresul MP.

Băsescu vrea ca MP să obţină rezultate bune la alegerile pentru consiliile locale, chiar dacă nu va câştiga mulţi primari, aceasta fiind şi premisa unui rezultat bun al scrutinului parlamentar din 2016.

"Mai sper că la alegerile locale chiar dacă nu vom câştiga foarte mulţi primari să avem rezultate bune la consiliile locale, ceea ce va fi un semnal că avem potenţialul să obţinem un rezultat bun la alegerile legislative din toamna anului viitor", a spus Băsescu.

Preşedintele MP a declarat că unirea ţării noastre cu Republica Moldova depinde de parlamentarii celor două state, precizând că responsabilitatea iniţerii dialogului pe tema unirii "o are Bucureştiul".

"Dacă Parlamentele celor două ţări votează unirea, ea se va face. Dacă poporul român din stânga şi din dreapta Nistrului va vota într-un referendum unirea celor două ţări, ea se va face. Deci avem două variante politice, iar responsabilitatea iniţierii dialogului pe această temă o are Bucureştiul", a declarat Traian Băsescu.

Fostul şef de stat a mai spus că unirea României cu Republica Moldova este şi în interesul statului român, ţara noastă având de câştigat în urma unei posibile uniri ale celor două state.

"Este în interesul României, nu numai al Republicii Moldova, unirea celor două ţări... şi din punct de vedere strategic, şi din punct de vedere al capacităţii de a fi un mare producător agricol, şi din punct de vedere al capacităţii de a avea o repartiţie financiară mai mare de la Uniunea Europeană, şi din punct de vedere al capacităţii de vot pe care ar avea-o România în interiorul Uniunii Europene datorită unei populaţii mult mai mari, şi n-aş mai enumera şi alte avantaje pe care le-ar avea România", a arătat Traian Băsescu.

Fostul şef al Statului a declarat că mare parte a doctoratelor sunt plagiate, arătând că în cariera sa a primit multe invitaţii să aibă titul de doctor, dar a refuzat pe motiv că este mândru de titlul său de căpitan de cursă lungă şi nu l-ar da pe unul de "doctor plagiat".

"Învăţământul universitar a fost compromis de valul de doctorate. Doctoratele înseamnă să aduci la fiecare teză de doctorat o gândire proprie. La noi se pare că mare parte a doctoratelor sunt plagiate. Asta explică de ce universităţile merg foarte greu către acea cercetarea aplicată care să se distribuie în economie, pentru că se adună tot felul de cumetri şi cumetrii. Unul ajunge profesr cu doctorat plagiat, după care ia toţi generalii şi îi face doctori", le-a spus Băsescu participanţilor la congres.

El a spus că furtul intelectual este "o ticăloşie".

"Din acest punct de vedere, noi trebuie să respingem categoric furtul intelectual, este o ticăloşie. Mărturisesc că în cariera mea am primit multe invitaţii să mă fac doctor, am găsit şi mulţi îndrumători, dar am spus că cel mai mândru sunt de titlul meu de căpitan de cursă lungă pe care nu l-aş da pe niciunul care are titul de doctor plagiat", a adăugat Băsescu.

El a mai menţionat între priorităţile moţiunii «România mea», creerea locurilor de muncă, dezvoltarea infrastructurii de transporturi, educaţia, sănătatea

"Primul lucru care trebuie să fie făcut este reforma curriculară, copiii trebuie să înveţe despre lucruri care îi ajută şi îi folosesc în viaţă, restul le poate afla de pe Internet", a spus Băsescu.

"Sistemul de sănătate în România, spitale, în proporţie de 90% este organizat ca în vremea lu Stalin. Am făcut din medici funcţionari publici, este ridicol ca un medic să fie funcţionar public în loc să aibă contract cu spitalul", a spus fostul Preşedinte.

Băsescu a mai spus astăzi că nu mai vrea nimic pentru sine şi că a decis să candideze pentru preşedinţia Mişcării Populare "după multe zile de discuţii si cu cei care conduceau Mişcarea Populară, dar şi cu soţia şi fiicele".

"Pentru prima dată în România, în fruntea unei moţiuni se aşează un om care nu mai vrea nimic pentru el. Eu nu mai am ce să ajung, dar vreau să conduc acest partid pentru continuarea ceea ce a rămas nefăcut după zece ani la Cotroceni. Aşa cum spuneam la încheierea mandatul, am îngenuncheat sistemul, dar nu le-am învins, am datoria de a rămâne în fruntea partidului cât vechile structuri rămân în structurile statului", a mai declarat fostul Preşedinte al României.

El a mai spus că a trecut prin două suspendări şi niciodată nu a făcut compromisuri "prin spate".

"Am hotărât ca moţiunea mea să se numească «România mea», chiar şi domnişoarele de la actualităţi când o să o citească o să spună «România mea». A venit timpul să fim foarte mândri că suntem români. Ne-am obişnuit să avem complexe, românii nu sunt cu nimic mai prejos decât nemţii, olandezii, belgienii, francezii. Trebuie ca românii să redevină în totalitatea lor mândrii de ei, să nu ne mai fie ruşine să vorbim de partiotism. Numele moţiunii «România mea» ne poate caracteriza: nu suntem naţionalişti, ci patrioţi", a adăugat Băsescu.

(A.C.)

--------------------

Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat astăzi că a avut "multe ezitări" înainte de a lua decizia de a conduce moţiunea pentru preşedinţia PMP, dar că s-a hotărât să o facă, deşi nu mai are "nimic de experimentat" în politică.

La congresul PMP, care se desfăşoară la această oră la Sala Palatului, participă, potrivit organizatorilor, 5.420 de delegaţi şi 1.000 de invitaţi, transmite Mediafax.

Membrii PMP urmează să-şi aleagă reprezentanţii pentru funcţia de preşedinte al partidului şi pentru funcţiile de preşedinte executiv, prim-vicepreşedinte, vicepreşedinte, secretar general, secretar general adjunct, secretar executiv.

Deputatul Eugen Tomac candidează pentru funcţia de preşedinte executiv.

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu şi europarlamentarul Siegfrid Mureşan candidează pentru funcţiile de prim-vicepreşedinte.

Dorel Onaca şi-a depus candidatura pentru funcţia de secretar general.

De asemenea, în conducerea partidului vor fi aleşi doi secretari generali adjuncţi, 14 vicepreşedinţi şi 12 secretari executivi.