Traian Băsescu: "Uniunea bancară va deveni realitate la începutul anului viitor"

Uniunea bancară va deveni realitate de la începutul anului viitor, dar începutul a fost astăzi (n.r. ieri), a declarat preşedintele român, Traian Băsescu, vineri, la Bruxelles, după încheierea ultimului Consiliu European din acest an.

"Trebuie să facem următorii paşi pentru că deocamdată am stabilit doar sistemul de control al băncilor, trebuie să ne adaptăm politicile fiscale şi bugetare pentru că procesul de integrare trebuie să continue. Aceasta este singura noastră soluţie pentru a avea o Europă integrată", a explicat şeful statului român, citat de Agerpres.

Preşedintele Băsescu consideră că rezultatele obţinute la acest summit nu vin prea târziu deoarece previziunile referitoare la prăbuşirea zonei euro sau dezintegrarea UE din cauza Greciei s-au dovedit a fi doar "zgomote". "Sunt mulţumit că sunt parte dintr-o structură politică care ia măsurile necesare pentru a permite Europei să meargă înainte şi să devină mai puternică", a mai spus Traian Băsescu.

• "Bugetele naţionale să aibă în vedere cheltuielile care sunt destinate creşterii economice prin investiţii"

Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat că la nivelul UE s-a discutat despre faptul că bugetele naţionale trebuie să aibă în vedere cheltuielile care sunt destinate creşterii economice prin investiţii.

"Cel mai important mesaj este că trebuie consolidată Uniunea Economică şi Monetară. Deci, liderii UE au stabilit că mergem înainte cu procesul de integrare a Uniunii. De asemenea, un alt mesaj al Concluziilor (Consiliului European de iarnă - n.r.) este acela că politicile economice trebuie să fie orientate către creştere economică şi, sigur, putem traduce acest mesaj - trebuie realizat un echilibru între cheltuielile care reprezintă consum în bugetele fiecărui stat şi cheltuielile pentru investiţii. Altfel nu vom putea asigura creştere economică", a declarat Băsescu.

El a mai precizat că un alt mesaj desprins din Concluzii se referă la faptul că este nevoie de o disciplină bugetară, altfel spus bugetele să fie orientate spre investiţii, iar cheltuielile să fie prioritizate.

"Bugetele naţionale trebuie să aibă în vedere cheltuielile care sunt destinate creşterii economice prin investiţii. Concluziile Consiliului s-au referit asupra unui mesaj important care este legat de faptul că sunt state, spre exemplu cum este România, care a aplicat politici extrem de ferme în perioada 2010-2012 pentru restabilirea echilibrelor macroeconomice. Aceste state, şi este chiar cazul nostru, pot fi în situaţia în care, deşi se încadrează în parametrii pactului de stabilitate şi creştere şi mă refer, de exemplu la deficit, nu au resursă pentru investiţii ca să-şi genereze o creştere mai accentuată. Atunci poate interveni UE cu resurse proprii. Atâta timp cât ai un deficit mai mic de 3% din PIB, să vină cu resursă financiară pentru investiţii, dar numai condiţionat de faptul că atât se află în interiorul pactului de stabilitate şi creştere. Este un element care este de natură să ajute statele care au făcut eforturi consistente de ajustare să-şi genereze creştere prin resursă financiară alocată de la UE", a completat preşedintele.

Şeful statului a dat ca exemplu un proiect privind internetul de bandă largă care ar pute fi finanţat în ţările cu un deficit bugetar sub 3% cu sprijin de la UE.

"Este un lucru extrem de important, mai ales pentru ţări ca România. Totul este să avem proiecte", a concluzionat Băsescu.

• Băsescu: Nu zice nimeni că nu există creditare în România în momentul de faţă

Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat vineri, că nu se poate spune că nu există creditare în România în prezent, subliniind importanţa acesteia pentru economie.

"Un alt obiectiv (n.r. - în semestrul european pentru 2013) este reluarea creditării normale a economiei, şi aici şi acasă trebuie să vedem ce mai trebuie făcut, ce lichiditate trebuie asigurată băncilor pentru a se relua creditarea la un nivel normal. Nu zice nimeni că nu există creditare în România în momentul de faţă. După cum aţi văzut, şi ieri am avut nişte exemple de creditare, ce-i drept ratată, dar am avut, de care s-a ocupat DIICOT-ul", a spus şeful statului, la finalul lucrărilor Consiliului European de iarnă.

Procurorii DIICOT au efectuat joi 48 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi judeţele Satu Mare, Ilfov şi Vâlcea, acţiunea vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, constituit din 58 de persoane, specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălarea banilor.

Potrivit DIICOT, sub coordonarea unor persoane influente din mediul de afaceri din Bucureşti, învinuiţii au realizat beneficii financiare substanţiale prin săvârşirea de fraude bancare, şi anume, prin obţinerea în mod ilegal de credite de la două unităţi bancare pentru 35 de societăţi comerciale controlate de membrii grupului infracţional organizat.

Valoarea totală a prejudiciului cauzat este de aproximativ 85 milioane de euro.

Procurorii au emis ordonanţe de reţinere pe numele a 20 de persoane în acest dosar, printre acestea aflându-se oamenii de afaceri Marius Locic şi Ioan Creştin, trei directori de bănci, doi notari şi doi evaluatori.