Transgaz, între ciocanul Rusiei şi nicovala Uniunii Europene

Transportatorul naţional de gaze - Transgaz SA - pare să se găsească într-o situaţie fără ieşire, prins la mijloc între obligaţiile stipulate în legislaţia europeană şi cele care decurg din contractul de tranzit semnat cu Rusia.

Potrivit icis.com, oficialii europeni au cerut explicaţii de la Transgaz întrucât compania nu a publicat datele asupra tranzitului de gaze din Federaţia Rusă, conform cerinţelor din Pachetul III Energie. Janez Kopac, directorul Secretariatului Comunităţii Energetice, a declarat că a abordat Transgaz şi i-a cerut ferm să explice de ce nu este transparent în privinţa acestor date. Publicaţia citată susţine că transportatorul autohton de gaze a răspuns că nu a putut respecta legislaţia europeană din motive obiective, legate de prevederile din contractele semnate cu Gazprom pentru tranzitul gazelor ruseşti către Europa. Transgaz a explicat că orice încălcare a angajamentelor comerciale din contractul cu Gazprom va conduce la un proces şi există riscul să plătească despăgubiri şi să fie periclitată securitatea energetică din regiune.

Însă Janez Kopac susţine că Transgaz nu poate să încalce legislaţia europeană şi că situaţia va fi tranşată în cadrul unei investigaţii a Comunităţii Energetice şi a Comisiei Europene (CE).

Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, care a discutat acest subiect cu reprezentanţii CE în timpul mandatului domniei sale, ne-a declarat ieri că situaţia datelor de tranzit şi a Transgaz este cunoscută la Comisia Europeană de foarte mult timp şi că transportatorul naţional de gaze nu face nimic greşit.

Domnia sa consideră: "România şi Transgaz au fost tot timpul transparente cu CE. Am impresia că oficialii de la secretariatul de la Viena al Comunităţii Energetice se plictisesc stând degeaba. Ar face mai bine să încerce să faciliteze identificarea unor fonduri pentru realizarea de proiecte energetice în ţările care nu sunt membre ale UE, precum Moldova, Serbia, Albania sau Ucraina. Aceasta ar trebui să fie principala lor preocupare şi nu să îşi dea cu părerea despre situaţia Transgaz, care nu este problema lor".

Surse apropiate situaţiei îi dau dreptate fostului ministru, afirmând că CE ar fi avut în intenţie să declanşeze o investigaţie, dar între timp s-ar fi lămurit că transparenţa datelor legate de fluxul gazelor ruseşti nu poate fi aplicată contractelor în derulare. România nu este singura ţară în această situaţie, mai spun sursele noastre, care ne-au explicat: "Fiecare stat în parte are înţelegeri cu Gazprom, iar datele sunt confidenţiale. De asemenea, statele membre trebuie să introducă aceste conducte de tranzit în sistemele naţionale de transport, lucru ce nu se întâmplă pentru că Gazprom nu este de acord să se supună regulilor de transparenţă".

Ţara noastră ar fi scăpat, deocamdată, de infringement, întrucât ar fi solicitat lobby european pe lângă Gazprom pentru aplicarea Pachetului III Energie.

Această situaţie dă apă la moară scepticilor care cred că ţintele ambiţioase ale Uniunii Energetice, adoptate recent de către Consiliul European, nu pot fi atinse tocmai din cauza cerinţelor de transparenţă a contractelor comerciale dintre statele membre şi Rusia, dar şi din cauza faptului că CE doreşte să participe la negocierile care au loc cu gigantul rus Gazprom.

Icis.com susţine că Transgaz şi Gazprom nu au dorit să comenteze situaţia.

Publicaţia afirmă că punctul de tranzit Isaccea I este contractat exclusiv cu Bulgargaz până în 31 decembrie 2016, iar contractul cu Gazprom pentru punctul de tranzit Isaccea II este valabil până la finele acestui an. Pentru Isaccea III, Gazprom a contractat capacitatea de la Transgaz până în 2023 inclusiv.