Tranzacţia dintre stat şi Rompetrol, la anul

Plenul Senatului a adoptat, ieri, memorandumul de înţelegere dintre statul român şi Rompetrol în forma aprobată de Guvern, respingând, astfel, cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, luna trecută, proiectul legii privind aprobarea acestui memorandum semnat la Bucureşti, în 15 februarie 2013. Astfel, legea de aprobare a memorandumului se va întoarce la preşedinte, care va fi nevoit să o promulge.

După promulgare, statul va avea cale liberă să vândă 26,69% din acţiunile pe care le deţine la Rompetrol Rafinare (RRC) pentru 200 milioane de dolari către The Rompetrol Group (TRG), controlat de KazMunayGaz (KMG).

Vânzarea acţiunilor deţinute de stat la RRC se va face prin licitaţie publică, TRG având drept de preempţiune în cadrul acestei licitaţii. Surse apropiate situaţiei ne-au declarat: "Având în vedere timpii de organizare a licitaţiei, tranzacţia va putea fi perfectată la începutul anului viitor. Transferul acţiunilor către RRC se va face doar după încasarea banilor, iar renunţarea la procese şi ridicarea sechestrului sunt necesare organizării licitaţiei de vânzare a acţiunilor. OPSPI poate introduce condiţii suspensive legate de tranzacţie, ca să se asigure că TRG îşi va respecta promisiunea".

Înainte de lansarea licitaţiei, OPSPI va trebui să comande evaluarea acţiunilor. La licitaţie pot participa şi alte companii. În cazul în care există o ofertă superioară TRG, kazahii o vor egala sau vor renunţa la dreptul de preemţiune, afirmă sursele noastre.

Memorandumul de înţelegere prevede că statul primeşte, pentru cele 26,6959% din acţiunile sale la RRC suma de 175 milioane dolari cash, plus 25 milioane de dolari drept "primă", pe care o dă The Rompetrol Group (TRG) statului român. Această sumă de 25 milioane de dolari reprezintă "prima convenită de către părţi pentru dobândirea de către TRG a majorităţii absolute de vot în RRC, care îi va permite potrivit Legii 31/90 a societăţilor comerciale să adopte orice decizie în legătură cu RRC".

În limbajul pieţei de capital, această tranzacţie se numeşte "vânzare de drepturi de vot", şi, prin urmare, cele 25 de milioane de dolari nu reprezintă o "primă", ci un "preţ".

La art 6.4, memorandumul stipulează: "Toate procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, care sunt legate, direct sau indirect, de litigiu, să fie stinse, în mod irevocabil, fără judecare de fond, şi imediat ulterior stingerii acestor litigii sechestrul instituit de ANAF asupra activelor RRC şi titlul de executare silită din data de 17 noiembrie 2010 să fie revocate şi ridicate".

Banii rezultaţi din vânzare vor fi plătiţi către OPSPI la finalizarea tranzacţiei, într-o singură tranşă.

Rompetrol va vira către bugetul statului cele 200 de milioane de dolari convenite în memorandumul agreat cu Guvernul în maximum două luni după ce înţelegerea va obţine toate aprobările legale, a declarat, recent, Azamat Zhangulov, vicepreşedintele grupului.

Domnia sa a precizat: "După ce memorandumul va obţine toate aprobările legale, vom finaliza tranzacţia de răscumpărare a acţiunilor de la statul român şi vom vira banii la bugetul de stat într-o lună şi jumătate - două. Apoi vom începe constituirea Fondului de investiţii. Noi am lucrat până acum la acest proiect, am pregătit deja toate documentele şi suntem gata să-i dăm drumul".

Memorandumul prevede că Rompetrol va răscumpăra 26,6% din acţiunile deţinute de statul român la Rompetrol Rafinare cu 200 de milioane de dolari şi va înfiinţa, împreună cu statul român, un fond de investiţii energetice. "Suntem convinşi că un fond este cel mai bun mod de a susţine investiţiile în România, într-un moment când investiţiile străine sunt la un nivel foarte jos. Votul din Camera Deputaţilor reprezintă un semnal că Parlamentul şi Guvernul sunt convinse că acesta este un lucru bun. Nu este nimic schimbat faţă de forma anterioară a memorandumului, iar problema a fost 100% de natură procedurală", a mai spus Azamat Zhangulov, în urmă cu o lună.

• Fondul de investiţii româno-kazah, deocamdată o promisiune frumoasă

Memorandumul mai prevede constituirea, de către KazMunayGaz, cu o participare a statului român, a unui fond de investiţii. Declarativ, valoarea fondului de investiţii este de un miliard de dolari, potrivit declaraţiilor autorităţilor noastre şi conform promisiunilor kazahilor.

Textul memorandumului arată, însă, că ar putea fi vorba doar de cel mult 750 milioane de dolari, în condiţiile obţinerii unor investiţii externe.

De fapt, kazahii vin, în acest fond de investiţii, doar cu 150 milioane de dolari, din care 30 de milioane de dolari reprezintă participaţia statului român, pe care o achită ei. Astfel, statul va fi acţionar cu 20% în acest fond, din care ar fi finanţate proiectele energetice ale KMG, dacă grupul kazah consideră că sunt oportune în următorii şapte ani.

Conform memorandumului, "fondul va atrage investiţii suplimentare de la terţi pentru finanţarea proiectelor selectate, în baza unui grad de îndatorare datorii - capital propriu de maxim 4:1". Adică, fondul ar putea să mobilizeze, peste acele 150 de milioane de dolari pe care le aduce, alţi bani, prin împrumuturi, avantajat fiind de parteneriatul cu statul român - un garant bun în faţa terţilor.

Art 3.1 din memorandum precizează: "Orice distribuire de profit (n.r. a fondului) se va efectua numai în favoarea TRG până la momentul la care TRG recuperează 100% din investiţia sa de capital (150 milioane de dolari)".

După aceasta, profitul va fi distribuit în mod proporţional atât către TRG, cât şi către statul român. Mai mult decât atât, statul va avea drept de veto doar în cazul unor proiecte care vizează siguranţa naţională, neavând nicio putere de decizie în eventualitatea în care fondul face plasamente proaste. Statul este obligat să-şi păstreze participaţia de 20% din acest fond timp de minimum 5 ani.

• Planurile de investiţii ale Rompetrol

Luna trecută, conducerea Grupului Rompetrol a anunţat că analizează oportunitatea achiziţiei unei noi rafinării în Europa pentru a prelucra ţiţeiul extras din Kazahstan. Rompetrol a finalizat recent procesul de modernizare şi extindere a capacităţii rafinăriei Petromidia de la 3,5 milioane de tone pe an la 5 milioane. Potrivit conducerii Rompetrol, KazMunaiGaz a investit până acum în România circa două miliarde de dolari de la preluarea companiei, în 2007.

Recent, însărcinatul cu afaceri al Kazahstanului în România, Talgat Kaliyev, a spus că, în opinia domniei sale, propunerea Guvernului de la Astana de a livra gaz României printr-o extensie a conductei South Stream din Bulgaria către ţara noastră este "cea mai realistă şi profitabilă".

Domnia sa a explicat: "Poziţia geostrategică a României, calitatea sa de membru al Uniunii Europene reprezintă factori cheie în strategia Kazahstanului de a-şi extinde şi consolida poziţiile pe piaţa energetică europeană. Rompetrol, parte a companiei naţionale KazMunaiGaz, deţine deja o cotă semnificativă pe pieţele energetice din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Turcia şi Franţa, datorită faptului că principalele sale instalaţii de producţie, mai exact Rompetrol Rafinare, sunt amplasate în Năvodari, pe teritoriul românesc. Propunerea făcută de guvernul meu a fost foarte clară: să furnizeze gaz României prin conducta South Stream. Cred că în acest moment este cea mai realistă şi profitabilă propunere".

Talgat Kaliyev a refuzat să comenteze decizia preşedintelui Traian Băsescu de a cere Parlamentului să reexamineze legea privind aprobarea memorandumului de înţelegere dintre Guvernul român şi Rompetrol Group. Domnia sa a precizat că memorandumul de înţelegere a fost rezultatul unor negocieri complexe şi dificile şi că va deschide poarta pentru noi investiţii.