Trece mătuşica strada?

Cornel Codiţă
Ziarul BURSA #Editorial / 4 noiembrie 2011

Cornel Codiţă

Copiii au primit tema practică la dirigenţie: În fiecare zi, o faptă bună! Tu ce-ai făcut ieri, Bulă?, întreabă învăţătoarea. Am trecut o bătrînică strada! Foarte frumos; poves-teşte-ne cum a fost! A fost cam greu, zice Bulă; mi-a luat vreo două ore! Două ore ca să treci strada, chiar şi cu o bătrînică, nu-i cam mult?, se miră a neîncredere educatoarea! Păi, nu voia deloc, doamnă! Am încercat s-o conving, dar n-a mers, aşa că a trebuit să-o trec cu forţa!

Povestea pare să se repete aidoma în cazul Greciei! Toată lumea vrea s-o treacă strada, să facă o faptă bună, să o ducă dincolo de tărîmul ameninţării cu prăbuşirea financiară, iar ea nu vrea. Mai precis, Primul-ministru Papandreou vrea să facă un referendum, înainte de-a se hotărî să-i lase pe europeni să-l treacă strada! Chestia asta, nu numai că va dura cam mult, adică pînă prin Decembrie, dar încurcă toate socotelile lui Bulă, adică ale Europei, mai precis ale cuplului de comici trişti Merkel-Sarkozy. Nu ştiu dacă îi mai arde cuiva de rîs, în povestea asta, dar eu cred cu seriozitate în dictonul care spune: "Ziua pe care ai pierdut-o din viaţă, este cea în care nu ai rîs!" Este adevărat, rîsul, mai ales ca atitudine publică, a devenit în zilele noastre mai periculos decît o misiune de patrulare NATO prin Afganistan, dar cineva trebuie să-şi asume riscul! Pe de altă parte, este aproape imposibil să rămîi serios, cînd vezi balamucul iscat de greci şi reacţiile dezlînate, pînă la ridicol, ale "marilor lideri" ai Europei!

Ce este, aşadar, în spatele acestei neaşteptate întorsături politice din epopeea crizei care ameninţă Grecia, zona Euro, Uniunea Europeană, Europa şi, desigur, stabilitatea mondială, dacă nu chiar pe cea interplanetară?

O primă interpretare favorizează ipoteza că experimentatul şi talentatul Prim-Ministru al Greciei a văzut în presiunea liderilor europeni asupra sa şi a ţării sale o oportunitate politică. În Grecia, ca oriunde în democraţiile occidentale, un lider politic autentic nu uită niciodată, în nicio circumstanţă, că "vin alegerile". Domnul Papandreou şi partidul său de sorginte socialistă, PASOK, simt în ceafă suflarea fierbinte a adversarilor politici, care călăresc, ca la rodeo, taurul furios al reacţiei de nemulţumire a populaţiei faţă de planurile de austeritate rostogolite peste capul Greciei, unul mai greu de îndeplinit decît altul, mai ceva ca muncile lui Hercule. Ce-ar fi să le tragem adversarilor preşul de sub picioare, şi-a zis într-un moment de inspiraţie divină, domnul Papandreou. Ar fi foarte bine, dar cum să o facem? Foarte simplu, să punem căpăstrul nărăvaşului bidiviu pe care-l călăreşte opoziţia. Adică, să luăm de pe umerii guvernului şi să punem în cîrca populaţiei decizia de a accepta noile măsuri de austeritate impuse de creditorii şi de "salvatorii" Greciei! Tot guvernul a aprobat iniţiativa primului-ministru! Problema cu interpretarea aceasta este că, de la iniţiativa primului-ministru, pînă la eventuala ei punere în aplicare, este nevoie de votul favorabil al Parlamentului Elen. Ori, majoritatea pe care mai stă guvernul este de doar 2 voturi, iar opoziţia, cu siguranţă, nu doarme; nu va înghiţi găluşca stînd cu mîinile în sîn! Mai mult, riscul pentru guvernul Papandreou este să cadă cu totul şi să se trezească cu alegeri anticipate, pe care foarte probabil le-ar pierde. În loc de salvatorul patriei, Papandreou s-ar putea vedea distribuit în rolul lui Papă-Lapte, ori Nărodul satului. Îşi joacă primul-ministru cariera la ruleta? Greu de crezut, oricît de îndrăgos-tiţi sunt grecii de jocurile de noroc!

O altă interpretare a evenimentelor mută scena din Grecia în mijlocul Europei. În mod vădit, presiunile asupra ţării sale cresc de la o zi la alta, iar măsurile de austeritate la care s-a angajat Premierul elen sunt mult dincolo de ceea ce alţi europeni au fost obligaţi să înghită, în Portugalia, Spania sau Italia, spre exemplu. Atunci, de ce să le acceptăm noi? Singura ameninţare cu care Grecia mai poate să-i tempereze pe liderii politici europeni este aceea că Grecia nu va ezita să tragă după ea pe toată lumea, dacă este lăsată să se scufunde! Papandreou a scos din mînecă ultimul as! De salvat, nu ne salvaţi doar pe noi, ci şi pe voi, aşa că lăsaţi-o mai moale cu măsurile de austeritate! Cum era de aşteptat, vorbele acestea grele, spuse pe nepusă masă, au căzut ca pietrele la pipotă lui Merkel şi lui Sarkozy. Mai ales lui, care se uită tot mai pesimist la şansele de a-şi reînnoi mandatul prezidenţial. Papandreou ştie că-l loveşte pe Sarkozy acolo unde-l doare cel mai tare! Dacă e care pe care, atunci la luptă, băiete! L-o fi avut Franţa pe Napoleon, dar nici Grecia nu dă cinstea pe ruşine, cu Ulise! O variantă secundară a acestui scenariu este că Papandreou a schimbat brusc datele jocului nu din proprie iniţiativă, ci ajutat de "Frontul opoziţioniştilor europeni" care vor să-i îngroape politic, odată pentru totdeauna, pe alde Sarkozy, Berlusconi şi alţii de teapa lor! Cineva, nu spui cine, persoană importantă, dar becher, i-a şoptit lui Papandreou să joace tare. De salvat, Grecia va fi salvată, dar piesa "Eroii Europei" se va juca, la final, cu altă distribuţie decît cea care se află acum pe scenă! Vorba lui Trahanache: în politică trebuie să ai şi puţintică răbdare!

În sfîrşit, ultima ipoteză este că toată tevatura e doar un nou episod din serialul comico-tragic "Meşterul strică tot şi repară iar la loc". Se joacă nu numai pe scena europeană, de vreo două decenii şi mai bine, pes-te tot unde lideri politici, responsabili ai administraţiei şi guvernării au ajuns tot felul de circari, mimi şi farsori, mai mult sau mai puţin talentaţi. Cîtă vreme vaporul a mers pe ape liniştite, şi-au dat aere de mari comandanţi, iar lumea a fost bucuroasă să-i crediteze electoral. Un pic de circ nu face rău nimănui, nu-i aşa! Cînd a început mugetul furtunii, nu mai ştiu să aleagă babordul de tribord şi habar n-au pe unde se află comenzile de sub punte. Aleargă de colo pînă colo oţărîndu-se la valuri şi dînd ordine alandala, prefăcîndu-se că ştiu cum se ajunge din mijlocul uraganului, în "Marea Liniştii". Nu-i vesel, dar s-ar putea ca asta să fie piesa!

Opinia Cititorului ( 15 )

Secţiunea de comentarii la articolele domnului Cornel Codiţă este abuzată grav, continuu, de unul şi acelasi cititor, de ani de zile, motiv pentru care, în acord cu autorul, am limitat textul oricărui comentariu la maximum 500 de semne.

  1. Ipoteza mutarii surpriza pe intern nu se sustine, neexistand, practic, nici o sansa ca grecii sa spuna da masurilor cu pricina.

    Si asa, imbecilitatea distructiva a "expertilor" cu solutii de tip FMI a dus sute de mii de familii elene dincolo de pragul disperarii. Oamenii au pierdut enorm fata de nivelul la care ajunsesera inainte de dezlantuirea uraganului si chiar si atunci, se aflau departe la coada "vechii Uniuni", fiind doar cu o tara peste nivelul majoritatii noilor veniti (2004 si... 

    Ipoteza mutarii surpriza pe intern nu se sustine, neexistand, practic, nici o sansa ca grecii sa spuna da masurilor cu pricina.

    Si asa, imbecilitatea distructiva a "expertilor" cu solutii de tip FMI a dus sute de mii de familii elene dincolo de pragul disperarii. Oamenii au pierdut enorm fata de nivelul la care ajunsesera inainte de dezlantuirea uraganului si chiar si atunci, se aflau departe la coada "vechii Uniuni", fiind doar cu o tara peste nivelul majoritatii noilor veniti (2004 si... 

    Ah..o scurta observatie: faptul ca se tot vorbeste de cuplul "Merkozy", ca despre "salvatore de la patria" devine din ce in ce mai greu de inghitit, cel putin pentru una din parti. Nu e greu de ghicit pentru care, din moment ce unii platesc si altii fac pe cocosii in timp ce le tremura posterioarele mai ceva ca aspicul de curcan, de teama sa nu cada valul si sa se vada chiar pana in fund, la taxatoare, cam cat de groasa e treaba daca Grecia e lasata sa-si urmeze cursul dictat de "piata" si...

    ....Cineva, nu spui cine, persoana importanta...... ar tebui sa scrie, corect: Cineva, nu spun cine..... 

    1. Stai linistit; n-o sa treaca matusica. 

      Corectoare, corectoare, cum te cuprinse pe matale cufureala grămătichiei înainte s-apuci a deschide ceaslovul!

       

      Iaca aici, vorbele lui neica Iancu, ia, un agramat oarecare şi cela (O scrisoare pierduta, Actul IV, scena III):  

      Dandanache: "[...] ținevas - nu spui ține... persoană însemnată... da' becher [...]"  

      Pentru luminarea cailor dumitale în materie stilistică, procedeul utilizat de autor se cheamă parafrază, daca tot esti matale asa scrupulos, când vine vorba de... 

      Mergeti la sursa...stiti cum e povestea cu pacalitorul care ramane pacalit..tot asa si corectorul ramane corectat.

      Iii ? Vrei sa-l bagi pe Codita in pielea lui Dandanache ??. 

      Caragiale prin geniul sau a inspirat si va inspira pana multor generatii.Comicul de limbaj caragelian ne incanta, fie direct , fie indirect, parafrazat.

    Ulise si napoleon sunt personajele care exemplifica foarte bine paradigma Greciei si a Frantei.enifica cu ii ma ident

    Vocea intelepciunii imi sopteste sa am incredere in curajul lui Ulise...nu degeaba mama ma numea Penelopa (cea fidela). Stia ea ce stia, avand ceva sange grecesc in vene...Curajul si fidelitatea nu ajunge pentru a descrie Grecia, ar mai trebui ceva.. intelepciunea! Sper sa ne mai dea o lectie de intelepciune Grecia! 

    D'après un récent rapport du Fonds Monétaire International (FMI), l'Islande est sur la voie d'un désendettement rapide.

    Plus encore : elle demande des comptes : le président islandais Olafur Ragnar Grimsson a demandé dimanche à l'Union européenne de mener une enquête pour déterminer comment elle a pu permettre à la Grande-Bretagne et aux Pays-Bas d'exercer une telle pression sur l'Islande pour tenter de transférer sur le contribuable islandais les sommes dues par la... 

    1. Le président islandais s'en expliquait déjà sans ambages à Bruxelles : “La différence est qu’en Islande nous avons laissé les banques faire faillite, a-t-il expliqué. C’étaient des institutions privées ; nous n’y avons pas injecté de l’argent pour les maintenir à flot. L’Etat n’a pas à assumer cette responsabilité.”

      Selo n le Prix Nobel d’économie Paul Krugman, l’Islande s’est relevée plus vite parce... 

      L’Islande est l’exemple même d’une démocratie vivante et d’un pays indépendant.

      Il s’en est fallu de peu tout de même.Si le Président de la république n’avait pas exigé un référendum, les dettes auraient été transférées d’autorité au public comme chez nous. 

      Il n’en reste pas moins que l’état islandais, à travers ses hommes politiques indignes, ont laissé faire les banques. Le problème islandais est donc le... 

      Le Président, Roosevelt avec ses alliés au Sénat et à la Chambre des représentants, où il disposait d’une majorité démocrate, fit tenir des auditions sur les opérations des principales banques américaines. Son but était à la fois d’organiser leur contrôle en rétablissant les pouvoirs de l’Etat et d’exposer leurs manœuvres et leurs intrigues devant l’opinion américaine.

      Precizarea (paranteza) nu-ti iese in franceza ?. 

CITEŞTE ŞI

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
boromir.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

11 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9684
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7338
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3533
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0241
Gram de aur (XAU)Gram de aur409.9933

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb