TROCUL REVINE Înapoi în viitor

Trocul, cea mai simplă formă a comerţului, nu a fost abandonat în ţara noas­tră. Lipsa banilor lichizi, sărăcia, dar şi alte motive fac ca în anu­mite zone oamenii să apeleze, cu ritmicitate, la imemorialul troc pentru a putea valorifica şi obţine anumite bunuri.

Lumea evoluează continuu, dar, adesea, pături largi de oameni, din diverse motive, nu ţin pasul cu evoluţia. Interesant este faptul că, totuşi, chiar şi aşa, fragmente de progres sunt folosite de către aceştia.

Există carduri, bancomate, metode de plată sofisticate, bani virtuali, dar cu toate acestea în multe zone din ţara noastră oamenii încă folosesc modul de a face comerţ de acum câteva mii de ani. Un coş de mere pe două de ştiuleţi de porumb, un porc în schimbul câtorva saci de grâu, nişte legume de la câmpie pentru fructe de la deal. În târguri şi la marginea drumurilor au loc frecvent astfel de înţelegeri, dar mai nou în joc au intrat şi fragmente de progres, a se citi internetul. Site-urile de vânzări conţin foarte multe anunţuri care conţin cuvântul magic "schimb". Oamenii au ceva de oferit, doresc un alt produs la schimb şi teoretic toată lumea este mulţumită. Desigur "poliţia gramaticii" nu are motive de bucurie, dar anunţurile, chiar şi cu exprimări mai bolovănoase au succes. Cum anul acesta ţara noastră a devenit "campioa­nă europeană" la producţia de porumb, această cereală este în topul schimburilor de pe "olx", "lajumate" sau "publi24".

"Schimb cu cartofi pt. mâncare porumb ştiuleţi producţia 2018. Dau scăzământ la ciocălai 40% din preţ. Am cantitate de porumb mare"; "Vând sau schimb geamuri termopan, schimb cu porumb sau porci graşi!"; "Porumb boabe 70 bani/kg sau schimb cu baloţi lucernă / fân."; "Vând 4 oi sau schimb cu porumb"; "Boabe porumb la schimb cu cherestea"; "Vând/schimb ţuica de prună cu porumb."; "Schimb porumb boabe cu lemne de foc. Detalii la telefon."; "Schimb 200 kg mere tip Florina cu 200 kg porumb depozitat în condiţii bune. Disponibilitate de a asigura transportul. Acceptăm şi varianta de schimb cu porumb + grâu.", acestea sunt câteva dintre anunţurile de pe internet, dar schimburile sunt dintre cele mai diverse, de la "porumbei voiajori" pentru "bicicletă cu cadru", până la iepuri de casă în schimbul unor ghete de iarnă. Totul este posibil, oamenii îşi lasă numerele de telefon şi aşteaptă ofertele.

La marginea drumului lucrurile sunt mult mai simple, vine comerciantul cu căruţa (care uneori este maşină) încărcată cu fructe, legume, cereale sau chiar mici obiecte (scaune, măsuţe, străchini de lut, mături), îşi strigă marfa ca acum 300 de ani - cu 200 înainte de Marea Unire - şi dacă apare un doritor care are ceva de oferit din ceea ce îl interesează pe el se face schimbul.

Un coş de mere se schimbă pentru două de porumb ştiuleţi, un sac de gogoşari pentru unul de cartofi, un scaun contra o găină sau nişte fier vechi şi tot aşa. Un mic producător de legume, Dumitru Ilie din Dâmboviţa, consideră că trocul are şi avantajele lui: "Pentru mulţi dintre noi este mult mai simplu aşa, fără bani. Oricum, de cele mai multe ori nu-i avem. Dau gogoşari, primesc porumb, pe care îl dau la păsări şi porci şi în final, în urma acestui circuit, am obţinut ouă şi carne. Dacă mă duc la doctor e bun şi un curcan în sacoşă, nu trebuie neapărat să am un plic."

Din toată schema evident că iese "statul", care nu primeşte nimic de pe urma acestei activităţi comerciale. Dar ce pretenţii poate avea un stat în care cetăţenii săi se văd nevoiţi în secolul XXI să apeleze la troc? Uşor de anticipat, greu de răspuns. Cert este că o prăpastie se cască în mijlocul activităţii economice din această ţară.