UCRAINA: Deputaţii cer sancţiuni, dar şi ajutor financiar din partea UE

• Update Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde a declarat că a fost contactată de autorităţile ucrainene pentru un program de ajutor financiar şi va trimite, în zilele următoare, o delegaţie la Kiev, conform agenţiei de presă Reuters.

"Discutăm de asemenea cu partenerii noştri internaţionali despre modul în care putem ajuta Ucraina, în acest moment critic, precum şi despre reforma politică ce ar putea fi baza unui program susţinut de FMI", mai declara domnia sa.

---

În urma rezoluţiei adoptate joi, deputaţii ucrainieni cer Uniunii Europene (UE) sancţiuni aplicate celor responsabili de violenţele din timpul protestelor, dar şi ajutor financiar pe termen lung, conform unui comunicat trimis redacţiei.

Realizarea unui dialog constructiv între forţele politice, menţinerea integrităţii teritoriale, lupta împotriva corupţiei şi organizarea alegerilor libere şi corecte sunt provocările majore cu care se confruntă Ucraina. Deputaţii cer ajutorul Uniunii şi a instituţiilor financiare pentru depăşirea dificultăţilor economice, considerând necesar un pachet de redresare financiară pe termen scurt, dar şi lung. Deputaţii ucrainieni cer UE să organizeze o conferinţă pentru strângerea fondurilor necesare reformelor de stat.

Conform acordului statelor membre din 20 februarie, deputaţii solicită aplicarea interdicţiilor de călătorie şi îngheţarea bunurilor, în UE, pentru responsabilii de violenţele din Ucraina. De asemenea, potrivit comunicatului, deputaţii cer statelor UE să oprească fluxul de bani "delapidaţi" din Ucraina. Cererile continuă cu necesitatea investigării acţiunilor care au dus la încălcările drepturilor omului.

Rezoluţia reiterează faptul că UE este gata să semneze un acord de asociere şi un acord comercial cu Ucraina după încheierea crizei politice, însă acest acord nu este văzut ca obiectivul final în relaţiile Ucraina-UE, aderarea la uniune fiind un obiectiv mai important, potrivit aceluiaşi comunicat.

Reprezentanţii ucrainieni nu consideră juste acţiunile de răzbunare, făcând referire la protejarea minorităţilor, dar subliniază importanţa urmăririi penale a celor direct responsabili de incidente. De asemenea, deputaţii atrag atenţia asupra importanţei organizării unor alegeri prezidenţiale pe 25 mai, respectând valorile democraţiei, dar şi asupra organizării unor alegeri legislative până la sfârşitul anului.

Rusia rămâne o preocupare pentru reprezentanţii statului ucrainean, aceştia menţionând "Memorandumul de la Budapesta" (1994), semnat cu SUA şi Marea Britanie, în care statul rus s-a angajat să respecte integritatea teritorială a Ucrainei.

Opinia Cititorului ( 2 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de marian în data de 27.02.2014, 19:15)
Liviu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. REGELE IMOBILIARELOR,Magnatul din Real Estate, Guru financiar Liviu Tudor, a fost scos în faţă, în 1996, de cunoscutul Grup de la Bacău, coordonat de Viorel Hrebenciuc şi Corneliu Iacubov, pentru a pune temelia Băncii Comerciale Unirea (BCU). Scopul a fost unul singur: spălarea banilor şi obţinerea unor profituri ilicite uriaşe. Modul de acţiune al celor care deţin sediul în care îşi desfăşoară activitatea a fost scos la iveală de “Evz” şi este specific crimei organizate: “Dacă nu-ţi vei ţine gura, ai grijă că există gloanţe calde şi gloanţe reci. Nu ţi-am spus că nu mi-e frică de nimeni în ţara asta, ca am bani să cumpăr pe oricine?”, îşi ameninţa Liviu Tudor asociatul.
Falimentul de la Banca Unirea
În anul 1996, prin subscripţie publică, se înfiinţa Banca Comercială Unirea, având la bază Grupul de la Bacău, aflat sub oblăduirea lui Viorel Hrebenciuc şi a lui Corneliu Iacobov. Aceiaşi Tudor şi Iacob controlau 49,77% din capitalul social, ceilalţi asociaţi importanţi fiind Societatea de Investiţii Financiare II Moldova (condusă de Corneliu Iacobov), cu 24,65% din acţiuni şi CNSLR “Frăţia”, cu 12% din acţiuni. Restul era deţinut de unele persoane fizice printre care se număra şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. În scurt timp, prin multiple manevre de culise, fondurile instituţiei financiare au fost plimbate dintr-un cont într-altul, până când Banca Populară Română a ajuns acţionar majoritar, iar director al Băncii Unirea a devenit Emil Botea.
Totul a mers bine până când Banca Naţională a României a făcut un control la Unirea, pentru a descurca iţele unei aşa-zise majorări de capital cu 50 de miliarde de lei. Aşa s-a ajuns la concluzia că respectiva majorare a fost făcută din bani publici, iar 33 de miliarde de lei au ajuns în conturile unor firme dubioase şi ale unor persoane fizice, în fruntea acestora aflându-se Liviu Tudor. În plus, Banca Unirea a ajuns acţionar majoritar la DIGICOM SA, firma aceluiaţi Liviu Tudor.
Spălare de bani şi falimentarea premeditată a unei bănci
Revenind la activitatea de început a Băncii Unirea, vom scoate în evidenţă modul în care s-au plimbat banii dintr-un cont într-altul, pentru a fi spălaţi. În calitate de împuternicit, Liviu Tudor reprezenta “toate interesele legate de acţiunile pe care SC BEST OIL SRL le deţine în cadrul Băncii Unirea SA (în curs de constituire)”. Astfel, BEST OIL vărsa prin intermediul Bancorex suma de 295 de milioane de lei, către Banca Unirea SA, la 16.07.1996. Alţi 606 milioane de lei ajung de la Banca Agricolă la Unirea, în aceeaşi lună, precum şi alte sume virate prin intermediul Băncii Columna ori a Băncii Internaţionale a Religiilor. De menţionat că atât Banca Agricola, Columna, Bancorex cât şi BIR au ajuns între timp în stare de faliment. Desigur, aceeaşi soarta a avut-o şi Banca Unirea, care a fost cumpărată în ultimul moment de nişte ruşi. Ultimul director al Băncii Unirea, Emil Botea, a declarat în mai multe rânduri că unul dintre cei care conduc Nova Bank, şi anume preşedintele Alexei Voskoboy, ar fi avut o poziţie oficială în KGB. Ruşii de la Nova Bank, cumpărătorii Bancii Unirea, n-au comentat în niciun fel această informaţie. Cert este că, totuşi, BNR a instituit la Unirea un regim de decontare specială, care a durat un an şi patru luni. După această perioadă, la 22 august anul trecut, Băncii Unirea i s-a retras licenţa de funcţionare.
Alte sume importante de bani au fost scoase din Banca Unirea prin contracte de prestări servicii deosebit de avantajoase pentru furnizori. Unul dintre acestea se referă la livrarea către banca a şase echipamente de comunicaţii prin satelit VSAT şi a tot atâtea “licenţe software terminal şi 1 licenţă software HUB TCP-IP”. Cum era de presupus, beneficiara contractului n-a fost alta decât SC DIGICOM SA, firma controlată de acelaşi Liviu Tudor. Valoarea iniţială a contractului s-a ridicat la suma de 206.500 USD.
Ulei din Rezervele de stat
Fără a se implica aparent în politică, Liviu Tudor controlează direct sau prin interpuşi mai multe societăţi comerciale, printre care se numără: IIRUC SA, PREFABRICATE VEST SA, VESTCO INDUSTRIES SA, DIGICOM SA, IIRUC – DIGICOM GRUP SA, ID HOLDING SRL, IIRUC SERVICE SA, CONCORDIA ALIMENTARA 4 SA, ID REAL ESTATE SA, IIRUC TRADE SA, DIGINET SA şi altele. Până nu demult a deţinut şi fabrica de ulei Muntenia, pe care a falimentat-o începând cu finele anului 2002, la sfatul unor prieteni apropiaţi din Guvern. Printre aceştia se numără Viorel Hrebenciuc şi Şerban Mihăilescu. Cu cel din urmă a pus chiar la cale vânzarea către pensionari de ulei, orez şi zahăr – câte două kilograme de fiecare – în sistem “economat”, adică la preţ de fabrică. Numai că uleiul provenea de la Rezervele de stat (1.400 de tone). Pentru a nu se declansa un scandal de proporţii, fabrica Muntenia a fost devalizată, după care s-a declanşat procedura falimentului.
Va urma
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2014, 20:12)
Habarnistilor, se scrie Fondul Monetar International (adica FMI) nu Fonul International Monetar; iarasi doarme Make....