UCRAINA NU POATE FI SALVATĂ PRINTR-O INFUZIE A "DEMOCRAŢIEI" ŞI "BANILOR" EUROPENI Din lacul Rusiei, în puţul FMI şi al Uniunii Europene

Democraţia este un ideal măreţ, mai ales în fostele state sovietice. Dar cum se poate atinge idealul când economia este la pământ? Poate Ucraina să invalideze experienţa ultimelor decenii, marcate de un regres major al democraţiilor occidentale tocmai pe fondul deteriorării perspectivelor economice, şi să ne arate că democraţia promovată de Uniunea Europeană este calea către prosperitate?

Din păcate, ipoteza aceasta este prea neverosimilă pentru a fi luată în considerare. Pe fondul noului "război rece" dintre Rusia şi Vest, Ucraina se confruntă cu o dilemă istorică la apropiatele alegeri generale: Uniunea Europeană sau Rusia?

Dar lucrurile nu sunt chiar aşa de simple. Ultimele măsuri economice anunţate de "autorităţile" de la Kiev, în scopul îndeplinirii cerinţelor reformatoare ale creditorilor internaţionali, par să indice că Ucraina este gata să sară din lacul Rusiei în puţul FMI şi al Uniunii Europene.

Încă înainte de referendumul din Crimeea, agenţiile de presă au început să relateze despre măsurile noilor guvernanţi.

Într-un comunicat de presă recent al companiei de consultanţă Platts se precizează că "preţurile gazelor trebuie majorate cu 40% pentru a satisface cerinţele impuse de FMI".

Declaraţia îi este atribuită ministrului energiei din Ucraina, Iuri Prodan, justificarea fiind "necesitatea adoptării măsurilor extraordinare pentru ieşirea din criză".

Ajutorul financiar promis de UE, în valoare de circa 11 miliarde de euro, este, de asemenea, condiţionat de implementarea reformelor economice convenite cu Fondul Monetar Internaţional. După atâţia ani de criză, toată lumea ştie că ajutorul financiar nu este, de fapt, decât o nouă linie de credit, ai cărei termeni de rambursare nu au fost specificaţi.

O ştire trecută cu vederea de marile agenţii internaţionale indică un fenomen mult mai grav. Organizaţia GATA (n.a. Gold Anti-Trust Action Committee) a preluat o informaţie de la agenţia de ştiri Iskra News din Ucraina, conform căreia "întreaga rezervă de aur a ţării a fost preluată în custodie de către Statele Unite". Federal Reserve a refuzat să confirme ştirea pentru GATA, dar informaţia a fost confirmată de un oficial guvernamental de la Kiev. Acesta să fie preţul "eliberării" Ucrainei de sub ameninţarea Rusiei?

Creşterea preţului gazelor nu este, din păcate, singura "bucurie" pregătită cetăţenilor Ucrainei care aşteaptă salvarea de la Vest. Noile autorităţi au anunţat şi o reducere cu 50% a pensiilor pentru cei care desfăşoară şi activităţi remunerate, după cum scria cotidianul ucrainean Kommersant.

Mai mult, în Parlament se analizează un proiect de lege prin care se va aplica o taxă de 25% asupra dobânzilor bancare, dacă acestea sunt mai mari cu 5% faţă de cele stabilite de banca centrală, iar depozitele bancare în valută vor fi interzise, conform unei ştiri de pe site-ul Tax-News.com.

Efectele unei astfel de legi asupra sistemului bancar, puternic dependent de finanţările străine şi subcapitalizat, nu sunt greu de anticipat. Conform unei ştiri de pe site-ul televiziunii CNBC, sectorul bancar din Ucraina are nevoie de capital suplimentar de trei până la zece miliarde de dolari în perioada 2014 - 2016, estimările fiind publicate de Bank of America.

Mitchell Orenstein, profesor de ştiinţe politice la Northeastern University, a scris recent pe site-ul Project Syndicate (n.a. "Va pierde FMI-ul Ucraina?") că "cel mai mare pachet de austeritate din Europa de Est" este de neînţeles, în condiţiile în care Vestul ar trebui să-şi ajute aliaţii din Ucraina să câştige alegerile din 25 mai 2014.

Orenstein aminteşte şi de faptul că "istoricul succeselor FMI din Ucraina este deosebit de slab", iar "reducerea abruptă a subvenţiilor pentru energie nu este fezabilă din punct de vedere politic".

În aceste condiţii, se bazează, oare, noile autorităţi şi susţinătorii lor pe promovarea insistentă a pericolului rusesc, astfel încât să se asigure de "colaborarea" populaţiei? Este posibil, dar cât timp poate fi folosită teama ca instrument de presiune, pe fondul unei degradări accelerate a situaţiei economice?

Reputatul consultant economic Martin Armstrong a scris pe site-ul său că "măsurile de austeritate vor conduce doar la accentuarea mişcărilor sociale, iar Ucraina va risca un viitor marcat de revoluţii perpetue".

Amintind că datoria guvernamentală nu este garantată, fiind rezultatul deciziilor oficiale anterioare, iar creditorii trebuie să fie singurii care îşi asumă riscul schimbării regimului, Armstrong sfătuieşte viitorul guvern de la Kiev să nu o mai plătească.

Cum a ajuns Ucraina în stadiul în care demonstraţiile împotriva corupţiei şi pentru o viaţă mai bună s-au transformat, în doar câteva luni, într-o confruntare deschisă cu Federaţia Rusă, a cărei singură variantă "câştigătoare" pare să fie acceptarea suzeranităţii UE?

Destul de simplu. Pe fondul unei economii naţionale a cărei restructurare se amână de decenii, creditul acordat rezidenţilor a crescut accelerat, mai ales în a doua jumătate a deceniului trecut (vezi grafice).

De la începutul anului 2006 până în ianuarie 2014, creditul acordat rezidenţilor a crescut de peste 6 ori, iar depozitele de aproape 5 ori. Dependenţa de finanţarea externă a sectorului bancar este reflectată de evoluţia indicatorului LTD (n.a. raportul dintre credite şi depozite), care a ajuns la un maxim de 226,7% în aprilie 2009, adică la câteva luni după falimentul Lehman Brothers.

Creditul neguvernamental a crescut mai ales ca urmare a exploziei creditului acordat companiilor nefinanciare, soldul acestuia fiind de 7 ori mai mare la sfârşitul anului 2013 decât în 2006, în timp ce creditul acordat gospodăriilor a cunoscut o contracţie semnificativă începând din 2009.

În 2009, creşterea anuală a creditului intern de 65,7% din ianuarie s-a transformat într-o contracţie de 1,5% în decembrie şi a declanşat spirala crizei.

Datele de la BERD arată că liberalizarea completă a preţurilor nu a fost însoţită şi de creşterea competitivităţii pe piaţa internă, iar indicatorul restructurării companiilor şi al guvernanţei corporatiste nu a crescut semnificativ din 1995.

În timp ce negocierile dintre autorităţile nelegitime de la Kiev şi organizaţiile internaţionale se îndreaptă tot mai mult către "integrarea" Ucrainei într-un mecanism fără scăpare, la Madrid a avut loc o demonstraţie în care sute de mii de cetăţeni au cerut renunţarea la măsurile de austeritate impuse de UE. Conform unui articol Reuters, protestatarii au cerut guvernului să nu plătească datoriile externe şi să se concentreze asupra problemei şomajului.

"Sunt aici deoarece m-am săturat de acest sistem bolnav pe care ei îl numesc democraţie", a declarat un participant la "Marşul Demnităţii". Aici s-a ajuns după mai mulţi ani de "experiment european" al unei ţări care nu a fost pregătită de integrare când a fost "acceptată" în UE.

Va fi, oare, altfel "experimentul ucrainean"? De fapt nu este experiment. Rezultatele sunt cunoscute. Economia Ucrainei, atât cât a mai rămas din ea, va fi vândută pe nimic pentru plata datoriilor.

Dacă Vladimir Putin ar fi monstrul portretizat de presa occidentală, ar lăsa soarta Ucrainei la cheremul "bunăvoinţei" manifestate de FMI şi Uniunea Europeană. Iar după aceea, nu ar mai trebui decât să aştepte ca "fructul" din vestul Rusiei să-i cadă singur în braţe.