UE ne-ar putea sancţiona cu 200.000 de euro, pe zi

• Trei din cele peste 140 sunt în Buzău

200.000 de euro pe zi este amenda pe care ţara noastră ar putea să o primească de la Uniunea Europeană. Motivul este nerespectarea directivelor de mediu privind închiderea celor peste 140 de depozite de deşeuri neconforme existente în ţară. Trei dintre aceste platforme sunt pe raza judeţului Buzău. Ultimele atenţionări au fost primite în 2011, iar autorităţile au avut cinci ani la dispoziţie pentru întocmirea unor proiecte care să vizeze termene clare de închidere a platformelor precum şi sursele de finanţare a acestor proceduri de mediu. Cum aceste prevederi nu au fost respectate, în maximum cinci luni, când se va încheia termenul dat de UE, România ar putea primi sancţiuni usturătoare, din care, cel mai probabil, vor avea de plătit inclusiv autorităţile buzoiene.

De cinci ani, autorităţile responsabile de luarea unor măsuri serioase privind închiderea depozitelor de deşeuri periculoase şi nepericuloase pentru care au primit atenţionări de la Uniunea Europeană stau cu mâinile în sân.

Partea dureroasă vine abia acum, când, în februarie 2017, va expira termenul pe care l-au avut la dispoziţie pentru intrarea în legalitate, iar Comisia Eruopeană va trece la controale şi implicit la sancţiuni usturătoare.

Concret, vorbim de 200.000 de euro pe zi! Atât este amenda pe care ar putea să o primească România şi din care, cel mai probabil le va reveni o cotă parte şi autorităţilor, pentru cele trei depozite neconforme existente în judeţul Buzău.

• Toate depozitele au activitatea sistată

Două dintre depozite se află pe raza municipiului Râmnicu Sărat, iar cel de-al treilea în oraşul Nehoiu. Toate trei au activitatea sistată de ani buni, însă pentru niciunul dintre ele nu există şi un plan concret de închidere a platformelor, cu termene fixe şi surse de finanţare sigure.

Cum, de exemplu, activitatea depozitului de la Nehoiu a fost sistată în 2009, iar în 7 ani responsabilii nu au reuşit să facă toate procedurile necesare închiderii, este foarte puţin probabil că în câteva luni, până la expirarea termenului prevăzut de UE, ar putea intra în legalitate astfel încât România să scape de amendă.

Autorităţile de mediu, care merg periodic în control în aceste locaţii, au tras din nou un semnal de alarmă astfel încât, măcar pe ultima sută de metri, responsabilii să demareze proiectele pentru intrarea în legalitate.

Carmen Ichim, comisar şef al Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Buzău, a declarat: "Au fost asumate angajamente înainte aderării României la Uniunea Europeană, în 2007. La subpunctul deşeuri, avem o directivă a deşeurilor în care toate depozitele de deşeuri neconforme, periculoase şi nepericuloase, trebuiau închise, sistată activitatea urmată de fenomenul de închidere şi ecologizare a acestor spaţii de depozitare. În anul 2011, în luna februarie, România a primit o notificare din partea departamentului de mediu al UE în care s-a intrat în procedura de infringement, de atenţionare a statului român timp de cinci ani, până la finele anului 2016. Pe raza judeţului Buzău sunt trei astfel de depozite: depozitul societăţii Fermit SA din Râmnicu Sărat, ce conţine deşeuri de azbet, deşeuri periculoase, depozitul Rafinăriei Venus Oil Reg din Râmnicul Sărat ce conţine uleiuri regenerabile şi depozitul de deşeuri menajere din oraşul Nehoiu. Acestea nu sunt singurele din ţară, mai sunt alte circa 140 de astfel de depozite aflate în aceeaşi situaţie. Amenda pe care ar putea să o primească ţara noastră este de 200.000 de euro pe zi".

• Cinci ani au trecut degeaba

În tot aceşti cini ani au fost doar simple tentative de punerea în aplicare a directivei Uniunii Europene. Spre exemplu, depozitul de deşeuri menajere colectate de la populaţie din oraşul Nehoiu a fost preluat de la Primărie de Consiliul Judeţean în urmă cu şase ani. Motivul fiind demararea procedurilor de închidere a platformei cu bani de la Uniunea Europeană. Cum lucrurile nu au fost făcute la timp, finanţarea fost pierdută, iar depozitul a rămas la acelaşi stadiu.

Comisarul şef Carmen Ichim a spus: "Depozitul de la Nehoiu este amplasat în localitatea Chirleşti, oraşul Nehoiu, punctul Valea Rea şi conţine deşeuri municipale. Are o suprafaţă ocupată de 0,1 ha, iar activitatea aici a fost sistată din data de 16 iulie 2009. În 2010, Depozitul Nehoiu a fost preluat de la Primăria Nehoiu de către Consiliul Judeţean Buzău, în cadrul proiectului «Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Buzău» (SMID) din care făcea parte şi «Închiderea depozitului neconform Nehoiu». Prin SMID, lucrările de închidere şi ecologizare ale depozitului urmau să fie finanţate din fondurile POS Mediu-Axa 2, dar proiectul a picat. În ultima perioadă de timp, Consiliul Judeţean Buzău a reluat demersurile de a iniţia procedura de implementare a unui nou proiect SMID cu accesare de fonduri POIM 2014-2020. Din păcate în prezent nu există un plan concret care să arate termenul de închidere şi sursa de finanţare a procedurii".

Un alt exemplu este depozitul de deşeuri periculoase al societăţii Fermit din Râmnicu Sărat, unde situaţia este aceeaşi. În prezent, acest depozit situat pe malul stâng al râului din localitate se află în proprietatea primăriei municipiului care, din 2012, de când l-a preluat nu a reuşit să facă nimic corcret pentru a scăpa ţara de o amendă usuturătoare.

Singurul pas făcut a fost o încercare eşuată de atragere a fondurilor europene prin ADR, dar proiectul depus a fost declarat neeligibil.

Carmen Inchim a spus: "A avut termen de închidere decembrie 2006, atunci s-a sistat activitatea urmând să obţină fonduri pentru închiderea conform procedurii. În anul 2012, primăria Râmnicu Sărat a preluat acest depozit periculos, tot în încercarea de a obţine fonduri. Din păcate nu au fost obţinute fonduri. În 2016 se termină această atenţionarea. Din 2017 se trece la sancţionarea ţării pentru acest depozit dacă nu avem clar un proiect cu termen de închidere şi cu o sumă alocată".

Cât despre cel de-al treilea deposit, cel de uleiuri regenerabile de la rafinăria din Râmnicu Sărat, situaţia este mult mai complicată. Venus OIl Reg a fost cumpărată, în 2015, de societatea REMAT METAL MASTER SRL, cu sediul în Bucureşti. Atunci APM Buzău a trasat toate obligaţiile de mediu noului proprietar, însă nici aici nu s-a întâmplat nimic. Mai grav este că, în urmă cu aproximativ două săptămâni aici a avut loc o poluare. Unul dintre cele şapte rezervoare încărcate cu o cantitate totală de peste o mie de tone s-a spart, iar peste 200 de tone de reziduuri petroliere au ajuns în sol şi într-un şant betonat. Autorităţile de mediu nu au stabilit nici până acum cauza poluării. Este deschisă o anchetă, iar comisarii de mediu au trasat proprietarului măsuri de mediu.

• Doar câteva luni pentru a intra în legalitate

Cum problema este una destul de serioasă, autotităţile mai au doar câteva luni să intre în legalitate. Concret, cei trei proprietari ai celor trei depozite trebuie să prezinte Agenţiei de Mediu planuri concrete prin care reprezentanţii Uniunii Europeană să înţeleagă care vor fi termenele exacte în care aceste platforme neconforme vor fi şterse de pe faţa pământului şi terenurile pe care s-au aflat vor fi ecologizate. "Dificultăţile financiare cu care se confruntă acum Primăria Râmnicu Sărat, SC REMAT METAL MASTER SRL, dar şi Primăria Nehoiu, pot îngreuna finalizarea lucrărilor de închidere a celor 3 depozite neconforme, dacă nu vor fi identificate la timp surse corespunzatoare de finanţare. Dacă nu se finalizează lucrările de închidere ale celor 3 depozite, există mari riscuri că România să intre în procedura de infrigement, ceea ce atrage după sine şi aplicarea de sancţiuni economice cu costuri foarte mari", a cocluzionat comisarul şef al Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Buzău.

Numărul depozitelor de deşeuri care ar fi trebuit închise a fost mult mai mare, însă doar cele trei sunt, în prezent, neconforme. De asemenea, 315 depozite rurale, de pe raza judeţului Buzău, au fost închise şi ecologizate până la data de 16 iulie 2009 - termenul impus prin HG nr. 349/2005.