English
La doar câteva ore după întâlnirea dintre Mario Draghi, preşedintele BCE, şi Yanis Varoufakis, ministrul de finanţe al Greciei, Banca Centrală Europeană a anunţat că obligaţiunile Greciei nu mai sunt eligibile pentru a fi utilizate drept colateral în operaţiunile de politică monetară din cadrul Eurosistemului.
"Consiliul guvernatorilor a eliminat excepţia aplicată cerinţelor minime de rating pentru instrumentele financiare emise sau garantate de Republica Elenă", se arată în comunicatul de presă de pe site-ul BCE. În continuare se mai precizează că "suspendarea s-a realizat în conformitate cu reglementările Eurosistemului, deoarece nu se mai poate considera că programul actual poate continua cu succes", iar "cerinţele de lichiditate ale contrapartidelor afectate pot fi asigurate de banca centrală naţională".
După întâlnirea cu Draghi, ministrul Varoufakis a caracterizat discuţiile drept fructuoase, în condiţiile în care preşedintele BCE "a clarificat mandatul instituţional al Băncii Centrale Europene şi a cerut noului guvern să coopereze constructiv cu Eurogrupul pentru asigurarea stabilităţii financiare", după cum scrie Wall Street Journal.
Decizia BCE, care va intra în vigoare din 11 februarie 2015, implică transferarea către Banca Greciei a operaţiunilor de lichiditate pentru sistemul bancar local, la costuri de finanţare semnificativ mai mari.
Rata anuală a dobânzii pentru operaţiunile din cadrul programului ELA (Emergency Liquidity Assistance) este de 1,55%, conform unor declaraţii ale guvernatorului Yannis Stournaras preluate de Bloomberg, în timp ce BCE oferă lichiditate la o rată anuală a dobânzii de 0,05%.
Accentuarea presiunilor BCE asupra Greciei, în scopul acceptării condiţiilor impuse de creditorii internaţionali şi renunţarea la îndeplinirea promisiunilor electorale ale Partidului Syriza, vine în urma unei declaraţii recente a lui Jean-Claude Juncker, care a precizat că "nu poate exista alegere democratică împotriva Tratatelor Europene", conform unui articol de pe site-ul BBC.
Declaraţia lui Juncker este deosebit de gravă în ceea ce priveşte perspectivelor democratice ale Europei şi arată că deciziile popoarelor europene sunt considerate irelevante de către autorităţile de la Bruxelles.
Acţiunea BCE este considerată în presa internaţională drept o "încercare de izolare a Greciei, dacă nu acceptă un nou plan de reformă".
Pentru Mark Grant, director executiv la Southwest Securities, decizia "este un act ruşinos de răzbunare din partea BCE şi a UE", după cum scrie The Telegraph.
Tot în cotidianul britanic, Ambrose Evans-Pritchard scrie că "BCE a aruncat Grecia lupilor într-un acces de mânie", iar decizia este eminamente politică şi în afara domeniului său de autoritate. "Doar prim-miniştrii au autoritatea să forţeze ieşirea unor state din zona euro", mai scrie jurnalistul britanic.
În faţa deciziei BCE, replica autorităţilor de la Atena nu s-a lăsat aşteptată. "Guvernul nu se abate de la obiectivele sale de salvare socială, aprobate prin votul cetăţenilor Greciei", se arată într-un comunicat de presă al Ministerului de Finanţe.
Sistemul bancar poate funcţiona, cel puţin în perioada următoare, pe baza lichidităţii oferite de Banca Greciei în cadrul programului ELA, dar şi aici poate interveni BCE.
Conform unui articol Bloomberg, Banca Centrală Europeană are autoritatea de a opri injecţiile de lichiditate ale Băncii Greciei în sistemul bancar, în urma evaluărilor efectuate la un interval de două săptămâni.
O ştire din cotidianul german Die Welt arată că limita impusă Băncii Greciei de către BCE pentru operaţiunile din cadrul ELA este de 60 de miliarde de euro. În aceste condiţii, funcţionarea statului grec va fi pusă sub semnul întrebării de la începutul lunii viitoare, dacă nu se ajunge rapid la un compromis.
Acţiunea de noapte a BCE a fost urmată de o întâlnire, la lumina zilei, între Yanis Varoufakis şi Wolfgang Schäuble. La conferinţa de presă ulterioară, Varoufakis a făcut apel la datoria Germaniei faţă de unitatea europeană şi a precizat că "Germania este singura ţară care înţelege cu adevărat situaţia disperată a Greciei", după cum scrie The Telegraph.
Dar apelul său nu a avut niciun ecou. Conform ştirilor Reuters preluate de Zerohedge, Wolfgang Schäuble a precizat că nu se pune problema unei ştergeri a datoriilor, iar Grecia trebuie să coopereze cu Troika, în conformitate cu prevederile programelor de finanţare anterioare. Ministrul de finanţe al Germaniei le-a declarat jurnaliştilor că purtătorul său de cuvânt l-a sfătuit să încheie cu precizarea "am căzut de acord că nu suntem de acord".
Apoi a intervenit ministrul de finanţe al Greciei. "Nici măcar nu am căzut de acord că nu suntem de acord", a precizat Yanis Varoufakis.
În aceste condiţii, confruntarea dintre Grecia şi creditorii internaţionali a intrat într-o nouă etapă, unde nimeni nu mai doreşte să respecte regulile jocului sau limitele autorităţii acordate prin tratatele europene.
Aceasta înseamnă că prezumţia de raţionalitate cu greu mai poate fi aplicată negocierilor dintre Grecia şi autorităţile europene, cu efecte greu de estimat asupra stabilităţii financiare continentale.
Pe zi ce trece, devine tot mai evident că speranţele Greciei pentru ieşirea din calvarul ultimilor ani nu mai sunt compatibile cu viziunea "noii democraţii europene".
Oare a venit vremea ca Elada, leagănul democraţiei europene, să-şi urmeze singură aspiraţiile?
"Nici măcar nu am căzut de acord că nu suntem de acord." (YANIS VAROUFAKIS, la conferinţa de presă alături de Wolfgang Schäuble)
•
• Euro se redresează după ce Grecia anunţă că băncile sale se pot finanţa
Moneda unică europeană s-a apreciat ieri, pe pieţele externe, recuperând pierderile consemnate în ziua precedentă faţă de dolar, după ce Grecia a dat asigurări că băncile sale vor avea acces la fonduri de urgenţă de la banca centrală din Atena, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a restricţionat creditele pentru sistemul financiar elen.
Euro a crescut cu 0,8%, la ora 11:00, pe piaţa din New York, ajungând la 1,1430 dolari. Miercuri, moneda unică scăzuse cu 1,2% faţă de dolar.
"Euro şi-a schimbat cursul, în mare parte, după ce investitorii au realizat că decizia BCE nu afectează prea mult capacitatea băncilor din Grecia de a obţine finanţare", a spus, conform Bloomberg, Peter Dragicevich, strateg la "Commonwealth Bank of Australia", sucursala din Londra.
Un oficial guvernamental elen a afirmat, ieri, că băncile greceşti au aprobarea să beneficieze de încă zece miliarde de euro prin intermediul liniei de finanţare de urgenţă a băncii centrale din Grecia (ELA).
În mod normal, băncile greceşti îşi asigurau necesarul de lichiditate de la BCE, în condiţiile în care finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE. Însă, zilele trecute, BCE a decis să nu mai accepte obligaţiuni guvernamentale greceşti drept colateral (garanţii) pentru creditele acordate băncilor comerciale. Obligaţiunile greceşti au în prezent un rating "junk" (categorie nerecomandată investiţiilor), iar potrivit normelor BCE, acestea nu pot fi acceptate drept garanţii pentru credite. Până acum, BCE a făcut o excepţie de la aceste norme ca să sprijine băncile greceşti.
Un oficial din conducerea băncii centrale a Greciei, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a declarat, citat de presa străină, că decizia BCE nu va afecta băncile din ţară. "Decizia BCE nu va avea un impact asupra lichidităţii şi stabilităţii sistemului bancar din Grecia", a afirmat sursa.
Cele patru bănci majore elene sunt "National Bank of Greece" SA, "Piraeus Bank" SA, "Alpha Bank" AE şi "Eurobank Ergasias" SA. Trei dintre acestea au început să acceseze linia de finanţare ELA, după ce reducerea depozitelor le-a redus nivelul de lichiditate. Conform unor surse anonime, cele trei bănci au împrumutat aproximativ două miliarde de euro de la banca centrală după data de 21 ianuarie 2015, când utilizarea facilităţii ELA a fost aprobată de BCE. Identitatea băncilor care au recurs la această facilitate nu a fost dezvăluită. (A.V.)
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2015, 04:50)
Amenintarea ECB catre guvernul greciei este ceea ce are Romania de retinut in momentul cind va intra in euro. Deci cine conduce Romania ?
Sa luam aminte cum zice Domnul !
2. gxpxlx"yahoo.com
(mesaj trimis de TF în data de 06.02.2015, 08:08)
Ce stat intreg la cap ar imprumuta Grecia la ce vor ei sa faca? Nimeni nu e de acord cu asa ceva. Nu i-a aruncat nimeni in gura lupului, ci s-au dus singuri in padure sa-i caute. Izolarea Greciei e determinata din interiorul ei si nu de catre institutiile UE. Grecia ar trebui sa caute vinovatii intern si poate vor gasi conexiuni si catre ce a facut UE de s-a ajuns la asa ceva. Dar abordarea simplista cu stergerea datoriilor nu se va accepta.
3. Act rusinos de razbunare..????
(mesaj trimis de Wittmann în data de 06.02.2015, 09:48)
Sa ma scuze autorul articolului, dar Domnia Sa ar imprumuta un om lenes, care isi risipeste banii in mod sistematic?
3.1. Amice, ești prost informat (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.02.2015, 10:03)
Mitul grecului leneș este o idioțenie, precum sunt și cei care îl promovează.
Ziarele au reluat aceste statistici atunci când au fost publicate, în 2012. Dar recent, un ziar elvețian le-a reluat ca să educe pe proștii care rumegă acest mit:
Statistics from the Paris-based Organization for Economic Cooperation and Development show that the much maligned workers of Greece put in an average of 2,034 hours of work in 2012.
That works out to 42 hours a week, more than any other Europeans.
By comparison, the Swiss, despite their reputation for being industrious, worked an average of 1,619 hours a year, which works out to 38 hours a week.
Among the 35 countries surveyed by the OECD only workers in Mexico (2,226), Chile (2,029 hours) and South Korea (2,090 hours in 2011) worked longer hours than Greeks.
“Who would have thought?” commented Swiss tabloid Blick online on Thursday.
“Greeks are more industrious than we Swiss.”
The newspaper notes that one of the reasons for the high number of work hours in Greece is that many adults hold down two or even three jobs to get by.
Highly-paid Swiss by comparison routinely hold down part-time jobs.
The OECD figures reveal that when it comes to “laziness”, the Dutch are world champs, working an average of just 1,381 hours a year.
They are just ahead of the Germans, who also work less than the Swiss, posting an average of 1,397 hours a year, 600 fewer than the Greeks.
Challenging another stereotype, the figures show Germans also work less than the French (1,479 hours).
Americans toiled an average of 1,790 hours, just above the 1,765-hour average for OECD member countries.
3.2. Ms, amice (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Wittmann în data de 06.02.2015, 12:21)
Amice, asteptam si traducerea...
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de MIHAI în data de 06.02.2015, 13:33)
Omul spune ca grecii muncesc mai mult decat cei care-I critica Dar pentru ca Germania (si chiar S.U.A ,CARE ARUNCA pe piata lumii niste hartii fara acoperire numiti Dolari),sa huzureasca , europenii trebuie sa munceasca mai mult si nu trebuie sa supere pe marii stapani( Totusi mare respect pentru OBAMA ,care le-a luat apararea grecilor-parintii Democratiei)
3.4. Dle Wittmann (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.02.2015, 15:02)
Există servicii de traducere automată (google dot com bară translate). Eu le-am folosit și pentru a citi ceva aproximativ chiar în ucrainiană sau germană. Este foarte greu cu presa de limbă română. Limba engleză oferă destule surse credibile, dacă le poate mirosi cineva ca fiind de încredere. Traducerea de mai jos este cea automată ușor modificată de mine (nu prea face acordul numărului):
Statisticile de la Organizatia cu sediul la Paris pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) arată că lucrătorii mult bârfiți de Grecia pun în medie de 2,034 ore de muncă în 2012.
Aceasta duce la 42 de ore pe săptămână, mai mult decât orice alți europeni.
Prin comparație, elvețienii, in ciuda reputatiei lor de a fi harnic, a lucrat o medie de 1619 ore pe an, care duce la 38 de ore pe săptămână.
Dintre cele 35 de țări analizate de către OECD, lucrătorii din Mexic (2226), Chile (2029 ore) și Coreea de Sud (2090 ore în 2011), au lucrat mai mult decat grecii.
"Cine ar fi crezut?", A comentat tabloid elvețian Blick online de joi.
"Grecii sunt mai harnici decât noi elvețienii."
Ziarul notează că unul dintre motivele pentru numărul mare de ore de muncă în Grecia este ca multi adulti se folosesc de două sau chiar de trei locuri de muncă pentru a obține venitul necesar traiului de baza.
Foarte bine plătitii elvețieni, prin comparatie, lucreaza in mod obisnuit doar locuri de muncă part-time.
Cifrele OECD arată că atunci când vine vorba de "lene", olandezii sunt Campionii din lume, care lucrează o medie de doar 1381 oră pe an.
Acestia sunt doar înaintea germanilor, care, de asemenea, lucrează mai puțin decât elvețienii, cu o medie de 1397 oră pe an, cu 600 mai puține decât grecii.
Provocand un alt stereotip, cifrele arata ca germanii, de asemenea, lucrează mai puțin decât francezii (1479 oră).
Americanii au trudit o medie de 1790 oră, chiar peste media 1765 de ore pentru țările membre OECD.
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2015, 15:11)
OK, inteleg ca grecii muncesc de se spetesc, non stop. Cum ramane atunci cu evaziunea fiscala, nu ai statistici si cu astea? Am experiente personale, si am observat cat de sublima dar inexistenta este cultura activitatilor trasparent contabile la greci. Nu lenevia grecului este problema, ci risipa banilor publici, atitudinea fata de obligatiile fiscale, proprie unei economii capitaliste.
3.6. Am și din astea (răspuns la opinia nr. 3.5)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.02.2015, 16:08)
Dar recunosc că nu înțeleg sursa problemei. Cu toate acestea mă simt mai bine cu mine așa decât dacă aș fi din aceia care strigă "să torturăm leneșii".
Evaziunea fiscală este mare în Grecia. Iar dilema mea este să înțeleg care este vina. Poate că astăzi puțini îți dau bon fiscal în Grecia. Dar întrebarea mea este dacă nu cumva, tradițional, marile companii au făcut lobby să nu plătească taxe. Și când vezi că tu, cu o covrigărie, ești concurat de unul mare care nu plătește taxe, te cam enervezi.
În articolul din The Guardian, numit "Grecia prezinta ceea ce se poate întâmpla atunci când tineri se revolta împotriva elitelor corupte" (original "Greece shows what can happen when the young revolt against corrupt elites") - traducere automată și adaptată.
"Pentru oligarhii greci, conducerea lor defectuoasa a precedat cu mult criza. Acestia nu sunt doar celebri transport magnați, ale căror industrii nu platesc nici o taxa, dar si sefii de grupuri de energie şi de construcţie şi de echipe de fotbal. Dupa cum un economist eminent grec mi-a spus saptamana trecuta: "astia au evitat plata impozitului in timpul dictaturii Ioannis Metaxas ('36-'41), a ocupaţiei naziste, a unui război civil şi a unei junte militară." Nu aveau nici o intenţie de plată a impozitelor nici acum, cand Troica a început sa ceara exigent Greciei un echilibru al balantei comerciale după 2010, motiv pentru care sarcina a căzut pe cei greci prins în sistemul de PAYE – o forţă de muncă de 3,5 milioane care a căzut în timpul crizei, la doar 2,5 milioane."
Autorul, cred eu, face referire la faptul că atunci când mărești taxele, primii care sunt afectați sunt cei cărora taxele le sunt reținute la sursă (cum se spune în Codul Fiscal). Precum dobânzile bancare, taxele din salariu. Taxele celelalte se pot impune doar dacă există conformare voluntara (adica depui declaratia fiscala la finalul anului - daca ai ce declara si nu ai ascuns banii in Elvetia).
Iată și informații de pe wikipedia care confirmă cele de mai sus:
"Un studiu efectuat de cercetatorii de la Universitatea din Chicago a concluzionat că evaziunea fiscală în 2009 de către profesionişti independenţi angajați "self-employed" (sau PFA) în Grecia (contabili, stomatologi, avocaţi, medici, tutori personale și consultanții financiari independenți) 28 de miliarde de euro sau 31% a deficitului bugetar în acel an.
Un grup de activiști "Tax Justice Network (TJN)" a spus că există peste 20 de miliarde de euro în conturi bancare elveţiene deţinute de greci. Fostul ministru de finanţe din Grecia, Evangelos Venizelos, a fost citat spunand "aproximativ 15.000 de persoane fizice şi companii datoreaza statului 37 miliarde de euro". în plus, TJN punea numărul de companii offshore deţinute de greci peste 10.000.
Deci, despre câți evazioniști vorbim? 10 mii, 20 de mii? La o populație de 10.8 milioane? Hai să ne gândim la România, să înțelegem mai bine. Avem 41 de judete plus capitala. 20 de mii / 42 înseamnă 500 de oameni. Trăiți în România, da? Gândiți-vă la o listă de 500 de oameni în județul în care trăiți, despre care citiți în gazeta dv locală că și-a ridicat un munte de vilă în parcul orașului, că a făcut și a dres. 500 de oameni. Este așa de greu de înțeles? Ei sunt oligarhii (mai mici sau mai mari) care au corupt sistemul și care profitau de găurile din Codul Fiscal și făceau autoritățile să închidă ochii.
Cum adică să închidă ochii o să întrebați. Ai vreo dovadă, mai trombonistule. Păi să citim ce s-a întâmplat cu lista evazioniștilor din Elveția. Tot din The Guardian, din articolul "Greece retries journalist who leaked 'Lagarde list' of suspected tax evaders" - "Grecia condamnă pe jurnalistul care a publicat scurgerile "Lista lui Lagarde" a suspecților de evaziune fiscala"
"Christine Lagarde, ministrul de finanţe francez, a inmanat lista autorităţilor greceşti în octombrie 2010 cu scopul expres de a urmări infractorii fiscali."
"Dar în loc de a o pune în aplicare, omologul ei grec George Papaconstantinou a fost acuzat de a nu acţiona în mod deliberat. În acest an, Parlamentul grec a votat pentru a il trimite pe fostul ministrul al Finantelor in judecata după ce parlamentarii au găsit ca exista suficiente dovezi pentru a sugera ca el a falsificat dosarul pentru a elimina numele rudelor sale incluse în acesta."
Austeritatea nu a făcut nimic împotriva celor 20 de mii de greci ci a distrus viețile celor 10.7 milioane.
3.7. Vreți o soluție? (răspuns la opinia nr. 3.6)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.02.2015, 16:16)
Iată sugestia mea. UE să oblige Elveția ca orice cetățean din Grecia care are cont în acea țară să fie raportat fiscului elen. Nu este mai bine așa decât cu 60% șomaj în rândul tinerilor?
3.8. nu-i asa (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de mihai în data de 06.02.2015, 16:19)
va spune 1 care a trait in grecia: nu te poti baza pe ei: vino joi sa-ti dau actu si joi te intreaba 'care act'; te amana de 2*
la stat se sta de 2*mai mult ca la noi;
te duci cu masina la service si mecanicu vorbeste la telefon cu gagicile 3/4 din timp; tu stai ca prostu;
si altele ; lasa statisticile ca-s facute de la distanta dupa raportari mincinoase
3.9. continuare (răspuns la opinia nr. 3.8)
(mesaj trimis de mihai în data de 06.02.2015, 16:22)
nu conteaza ca iti sta [...] in birou ci cat produci; la ei la stat se produce 1/2 ca la noi , unde se produce 0
3.10. Am auzit povești din astea în ... (răspuns la opinia nr. 3.8)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.02.2015, 16:33)
Germania. La instalat telefoane, la sosit marfa acasa....
Pe lângă mărturia unui cunoscut, iată și o statistică din Germania.
"Efectuate ca parte a unui studiu în Germania de cautare a "furnizorului de servicii cel mai prietenos cu clientii 2013", Studiul sugerează ca încrederea generala a consumatorilor în furnizorii de servicii a cazut opt la sută faţă de anul precedent. Doar patru la sută din cei intrebati au spus ca nu au văzut probleme majore în modul in care companii germane trateaza clienţii lor.
Mai mult de jumătatea (57%) consumatorilor din cei mai mult de 1.000 intervievati, au spus ca a fi obiectul unei asteptari într-o coadă de centru de apel în timp ce aşteaptă să vorbeasca cu un consilier a fost experienţa lor cea mai enervanta de serviciu cu clientii.
Cea mai frecventă plângere a fost personalul incompetent, cu 44 la sută spunând ca asistenţii nefolositori sau idioti au fost cea mai probabila cauza pentru a face sângele lor sa fiarba."
3.11. Bine că ai scos-o pe asta (răspuns la opinia nr. 3.9)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.02.2015, 16:34)
din puțul gândirii. Ai ceva pe care să te bazezi?
3.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.11)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2015, 17:24)
Statistica este unul dintre instrumentele secundare de analiza si este folositoare pentru confirmarea/infirmarea trend-ului. Daca lumea s-ar conduce exclusiv dupa statistici ar trebui sa declaram toti falimentul, nu numai grecii. La o privire putin mai atenta constati ca aproape toate statele se afla intr-o fundatura a datoriilor care, teoretic, vor putea fi achitate in zeci sau sute de ani. Epoca societatii de consum bazat pe credit a cam apus. Probabil ca am intrat deja intr-o alta era iar tot ce se intampla acum este un proces lent si chinuitor de tranzitie.
3.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.12)
(mesaj trimis de MIHAI în data de 06.02.2015, 17:50)
Asemanarea dintre statistica si bikini este urmatoarea:amandoua iti arata destul de multe,dar amandoua ascund esentialul.
3.14. Statistica este folositoare pentru trend (răspuns la opinia nr. 3.12)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2015, 18:53)
Nu te conduci după statistică dacă ea nu este concludentă. Dar să știi că politica de stat se face pe bază de statistici. Nu de 100 de oameni cu credite CHF în piață. Și așa și trebuie... dar s-a discutat deja de CHF prea mult.
Statistica mă ajută, și ar trebui să ne ajute pe toți, să scăpăm de clișee populiste și propagandă. De asta mi se pare un instrument foarte util, dacă este însă făcut cu bună-credință.
Sunt însă de acord cu partea a doua a afirmației. Elitele noastre financiare cred că pot opri depresiunea naturala (adică umană, societală) a deflației seculare. Eu nu știu ce să zic. Îl primesc ca pe un experiment grandios. Spre deosebire de Grecia, țările la care te referi speră încă să poată ieși din datorii prin creșterea PIB. Pe seama cui? A altora: bazat pe export (în Africa, Asia) sau pe creștere demografică (dar nu este cazul în Europa sau Japonia). Deci nu mă grăbesc să anunț falimentul global - unii vor prospera. Dar sunt tare curios ce se va întâmpla cu Japonia. Intuiția mea îmi spune că datoria se va diminua prin subțierea în timp a nivelului de trai. Nu scădere cu 25% într-un an ca în Grecia (prea dureros) ci scădere cu câte 2% timp de 15 ani în Japonia.