Un an de guvernare: promisiuni în exces, mai multe amânări decât realizări

Guvernul Ponta a împlinit un an. Alegerile parlamentare din 2012, câştigate de USL cu o majoritatea zdrobitoare, 70% din voturi, au oferit coaliţiei care a venit la guvernare suficientă stabilitate astfel încât să îşi poată pune în aplicare toate proiectele prezentate populaţiei în campania electorală. După 12 luni, în pasivul guvernului se găseşte un număr mare de proiecte amânate sau încă nedemarate, la această stare de fapt contribuind şi faptul că înainte de alegeri USL a venit cu o paletă imensă de promisiuni electorale. În programul de guvernare al USL pentru perioada 2013-2016, denumit generic "România puternică" se regăsesc nu mai puţin de 156 de proiecte, mai mari sau mai mici, grupate pe mai multe capitole.

Cum nu toată lumea a oferit un vot negativ, din dorinţa de a amenda fosta putere, este evident că suficient de mulţi oameni au avut încredere în programul de guvernare care cuprindea, printre multe altele, următoarele teme majore: "Simplificăm fiscalitatea şi sporim competitivitatea fiscală a mediului de afaceri prin cinci direcţii majore: a) reducerea generală a impozitării; b) lărgirea bazei de impozitare; c) simplificarea sistemului de taxe; d) creşterea colectării veniturilor bugetare; f) reducerea evaziunii fiscale. (...) Reducem treptat, în următorii patru ani, CAS-ul datorat de angajator cu 5 puncte procentuale, concomitent cu creşterea progresivă, până în anul 2016, a salariului minim pe economie până la 1.200 RON. Reducem TVA la producătorii agricoli de la 24% la 9%, iar 15% se întoarce la producător în momentul în care prezintă factura. Măsura va fi valabilă doar pentru producţie şi nu pe lanţul de prelucrare. Stimulăm astfel producătorii interni şi reducem evaziunea fiscală din agricultură. După patru ani de mandat al guvernului USL, TVA va reveni la nivelul de 19%. Păstrăm plafon 16% şi introducem, pe parcursul mandatului, impozitul diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit. Reducem la jumătate numărul de taxe parafiscale. Consolidarea CEC şi EXIMBANK, împreună cu specializarea obiectivului de activitate: Eximbank - pentru exporturi şi industrie; CEC - pentru IMM-uri, mici întrepinzători, agricultură şi activităţi independente. (...) Investiţii strategice regionale: a. Centru universitar în fiecare regiune. b. Centru sportiv polivalent de nivel internaţional în fiecare regiune. c. şase aeroporturi internaţionale la standard Schengen (Henri Coandă, Băneasa, Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa). d. Sistem de urgenţă, cu pompieri, ambulanţă şi poliţie în fiecare regiune. Sistem naţional integrat de urgenţă puternic cu prezenţă în fiecare regiune de dezvoltare prin 112, Pompieri - SMURD, Ambulanţa şi Poliţia. e. Până la finalul anului 2014, mai deschidem trei baze aeriene de salvare SMURD, astfel acoperind fiecare regiune de dezvoltare cu un elicopter SMURD. f. Construcţia şi dotarea la standarde europene a opt spitale regionale. g. Dezvoltarea spitalelor judeţene de urgenţă de interes strategic şi creşterea competenţei lor. h. Dezvoltăm Portul Constanţa ca port regional strategic în participarea la Strategia Dunării (pentru dezvoltarea porturilor dunărene). i. Realizăm cinci centre principale de transport internodal (Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Iaşi şi Braşov) şi şase centre secundare (Craiova, Cluj, Târgu Mureş, Suceava, Giurgiu şi Piteşti). j. Infrastructură feroviară: finalizăm 16 eurostaţii în reşedinţele de judeţ. Finalizăm autostrada Bucureşti - Arad, pentru a lega România de Europa, finalizăm autostrada Transilvania, finalizăm autostrada Bucureşti-Ploieşti-Braşov. (...) Dezvoltăm satul românesc: a. Modernizăm infrastructura de utilităţi: canalizare - de la 62% în prezent, la 90% până în 2016; electrificare - de la 83% în prezent, la 100% în 2014. b. Program de construire, modernizare şi reabilitare de drumuri judeţene şi comunale şi creşterea accesibilităţii locuitorilor din zonele izolate. c. Program de reabilitare şi întreţinere ale dispensarelor. (...) Introducem un nou nivel administrativ - Regiunea - compatibil cu cel european. Este vorba despre o reformă mai amplă a aparatului administrativ, care nu presupune desfiinţarea judeţelor. Susţinem un proces de regionalizare decis prin referendum, de către cetăţenii României. Orice modificare trebuie discutată cu cetăţenii, agreată politic şi acceptată de Uniunea Europeană.

Combatem traseismul politic: introducem procedura de "recall", după model american - referendum local prin care se poate retrage mandatul parlamentarului "traseist". Un grup de alegători dintr-un colegiu (numărul trebuie definit prin lege) poate solicita retragerea mandatului dacă parlamentarul din colegiul lor a trecut la un alt partid; în acest caz se organizează un referendum local.

Astfel, la voinţa electoratului, parlamentarul care părăseşte partidul în numele căruia a candidat îşi poate pierde mandatul. Lipsa cvorumului de prezenţă necesar validării referendumului va fi prevăzută în Constituţie.(...) Scutirea de impozitare pe perioada de cinci ani a dividendelor reinvestite în utilaje, echipamente tehnologice şi cercetare-dezvoltare inovare.

Reducem cheltuielile cu birocraţia şi fiscalitatea, prin desfiinţarea unor tarife, avize, autorizaţii şi simplificarea cadrului legislativ. Înfiinţarea unei firme în trei zile. Menţinem opţiunea între cota unică de 16% pe profit şi 3% impozit pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderi. (...) Pact naţional pentru deficit bugetar (pact naţional al tuturor forţelor politice pentru ca deficitul să fie destinat doar pentru investiţii). Introducem programarea bugetară multi-anuală, pe proiecte şi programe. Această măsură va aduce economii importante la buget şi va creşte gradul de predictibilitate şi eficienţă a cheltuielilor publice. (...) Control financiar fiscal de fond doar o singură dată la trei ani pentru IMM-uri şi aplicarea principiului «o singură dată» în vederea eliminării solicitărilor adresate IMM-urilor de către o instituţie publică de a depune documente emise de către alte instituţii. Reducem datoriile statului către IMM-uri prin reglementarea obligaţiei de plată a valorii contractelor de achiziţie publică în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la recepţie. Plătim datoriile statului către firmele private. Statul nu mai trebuie să fie un factor de blocaj în economie, astfel încât datoriile mai vechi de 90 de zile vor fi plătite sau compensate! (...) Scutirea (suportarea de la Bugetul de stat), pentru o perioadă de 1 an, a contribuţiilor sociale datorate de angajatori în cazul angajării cu contract de muncă pentru o durată cel puţin egală cu doi ani, a tinerilor cu vârsta sub 25 de ani şi a persoanelor cu vârsta mai mare de 45 de ani. Facem o prioritate din construcţia de locuinţe sociale pentru tineri, la nivel naţional. Eliminând costurile de teren şi utilităţi (pe care le vor suporta autorităţile) diminuăm costurile de achiziţie.

Încurajăm o politică de creditare atrăgătoare pentru achiziţionarea de locuinţe. Propunem preluarea/achiţionarea de către stat a unor ansambluri rezidenţiale abandonate de constructor/dezvoltator, finalizarea lor şi transformarea în locuinţe (sociale). (...) Program special de creşterea eficienţei energetice. Accentul se pune pe: reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe; eficientizarea instalaţiilor de încălzire din gospodării; folosirea surselor alternative de energie. Promovăm proiecte transfrontaliere care să asigure diversificarea accesului la resursele energetice de materii prime, în principal petrol şi gaze. Încurajăm investiţiile pentru descoperirea unor noi rezerve de hidrocarburi şi creşterea ratei de înlocuire a rezervelor."

Dincolo de percepţia publicului, influenţată de multe ori şi de problemele personale, vizavi de ceea ce a reuşit alianţa aflată la guvernare în ultimele 12 luni, există şi realizări, multe din acestea fiind subliniate într-un raport al PSD, intitulat "Bilanţul Guvernului Ponta", dar chiar şi în acesta rubrica "ce vom face" este mai consistentă decât "ce am făcut". La capitolul reuşite apar: "Reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%. Plata subvenţiilor din agricultură blocate de PDL. Adoptarea OUG pentru înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură. Triplarea ratei de absorbţie a fondurilor europene, aceasta ajungând în prezent la peste 25%. Scutirea beneficiarilor de la plata dobânzilor şi penalităţilor aferente datoriilor acumulate pentru neplata la termen a contribuţiilor la bugetul de stat. A fost aprobată schema de ajutor de stat de 100 de milioane de euro pentru firmele IT care creează fiecare peste 200 de noi locuri de muncă. În primele şapte luni din 2013, România s-a aflat pe locul doi în UE la creşterea producţiei industriale. A continuat programul "Prima casă". A fost demarat programul de conectare a 2.446 de şcoli la internet. A fost demarat programul de extindere a sistemului SMURD la nivel naţional. A crescut salariul minim pe economie cu circa 15%, acesta ajungând la 850 de lei.

Au crescut pensiile, au fost aduse la acelaşi nivel cu rata inflaţiei pentru prima dată în ultimii patru ani. A fost majorat plafonul de deductibilitate a TVA pe veniturile din activităţile independente de la 119.000 la 220.000 de lei. S-a introdus plata TVA la încasare pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 500.000 de euro (de la 1 ianuarie 2013). Au fost inauguraţi 130 de kilometri de autostradă".

Din păcate, multe din proiectele generoase prezentate ţării la finele lui 2012 au suferit amânări, unele fiind blocate la Curtea Constituţională (Regionalizarea, Noua Constituţie...), altele în Parlament de neînţelegerile survenite între membrii coaliţiei, iar altele au fost pur şi simplu abandonate. Mai greu de înţeles este însă atunci când proiectul este aplicat tocmai pe dos. Spre exemplu, traseismul politic nu este descurajat, din contră, "dezertorii" din PP-DD au fost primiţi cu braţele deschise de majoritatea partidelor parlamentare, iar de reducerea impozitării şi eliminarea unor taxe nici nu poate fi vorba, existând un întreg scandal, pe axa Guvern - Preşedinţie, legat de apariţia unor noi taxe începând cu acest an. Nu este mai puţin adevărat că există şi reversul medaliei, când Guvernul vrea să-şi respecte promisiunea, dar electoratul pare să nu mai dorească acest lucru, investiţiile pentru descoperirea unor noi rezerve de hidrocarburi fiind practic blocate de nemulţumirea unei părţi a populaţiei, nemulţumire manifestată direct în stradă. Dincolo de orice interpretare un lucru este cert, un sfert din mandatul acordat de votanţi actualei coaliţii s-a consumat.