Un buzoian vinde tone de mure şi zmeură pe Facebook

• Cultivator, de profesie inginer metalurg

Marian Tudor este de profesie inginer metalurg. Niciodată nu s-ar fi gândit că va da metalurgia pe agricultură. Întâmplarea a făcut să cumpere o bucată de teren la Verneşti, în urmă cu câţiva ani, într-o zonă unde cândva fusese o livadă de caişi. Tot întâmplător a văzut în curtea unui prieten câţiva arbuşti de mur. Atunci i-a venit ideea să cultive şi el muri, ca să nu lase pământul pârloagă. Rezultatul l-a dezamăgit, pentru că din 500 de fire plantate, doar o sută au prins rădăcini. A fost momentul în care s-a ambiţionat şi a început să caute cu frenezie alte soiuri. Le-a adus cu greu, din străinătate, dar de data aceasta norocul i-a surâs.

"Când am văzut că mi s-au prins doar o sută de arbuşti mi-am spus că trebuie să continui, chiar dacă soţia mea îmi spunea că arunc banii pe ierburi. Am căutat şi o cunoştinţă mi-a promis că îmi aduce de peste hotare şi alte soiuri pe care să încerc să le aclimatizez. Cu mare dificultate, a reuşit să îmi aducă 2800 de fire. În final 1800 au prins rădăcini. Am fost foarte mulţumit şi când am văzut că rezistă în timp, am spus că asta e. Şi am continuat", povesteşte Marian Tudor.

• În şase ani, a ajuns

la 2600 de fire

Începutul a fost greu, mai ales că în momentul în care a pornit la drum a investit serios. Fiecare fir de mur l-a costat 2 euro, iar în final a plătit o mică avere. Pentru a avea banii necesari dezvoltării afacerii a făcut credite şi alte sacrificii. A riscat şi a câştigat, însă nu oricum, ci după ce a studiat îndelung şi a aflat că terenul deţinut era aur curat pentru ceea ce îşi propusese, pământul nisipos, pe care în trecut fusese o livadă de caişi, fiind perfect şi pentru o plantaţie de arbuşti.

De atunci au trecut şase ani, iar acum bărbatul se bucură că de la o plantaţie din întâmplare a ajuns la o adevărată afacere, care îi aduce profit. Are aproximativ 2600 de arbuşti de mur şi se aşteaptă la o producţie de câteva tone.

Cultivatorul buzoian spune: "Merită să ai o astfel de afacere. Totul este să ai răbdare. În plus, murul este ca şi omul. Îi dai apă, cere apă. Eu nu i-am învăţat cu prea multă apă. Am ales un sistem automatizat, programez intervalul orar la care să se irige, şi prin picurare, apa ajunge la fiecare arbust. Şi avem ceea ce vedeţi. O plantaţie naturală, cu arbuşti care cresc şi până la şase metri înălţime, iar dintr-o rădăcină pornesc mai multe fire, aşă că de pe un arbust am ajuns să culeg, acum după şase ani de la cultivare, de la 10 la 18 kilograme de mure".

• Printre butaşii de mur,

a găsit şi zmeur

Tot întâmplarea a făcut să cultive şi zmeură. Cu 3 ani în urmă, a găsit rătăcite printre butaşii de mur pe care îi cumpărase şi câteva fire de zmeur.

"Totul a fost ceva nebunesc. Întâmplător am găsit, printre butaşii de mur şi câteva de zmeur. Iniţial nu am ştiu ce sunt. Dar după ce m-am uitat mai atent am realizat că este zmeură. I-am plantat. S-au prins. Erau un soi românesc: olimpia. Nu pot spune că a mers foarte bine. Sunt acele fructe mici şi dulci. Dar toate lumea începe de la ceva. Merge sau nu merge. În cazul meu, totul a pornit de la butaşul de zmeur", îşi aminteşte Marian Tudor.

• Polka şi Navaho Summerlong, mândria cultivatorului

Plantaţia de la Verneşti este cea mai mare din judeţ renumită de altfel şi prin soiurile alese de fructe, unele dintre ele renumite peste hotare. Mândria cultivatorului este, spre exemplu, soiul de zmeură Polka, adus din Polonia, unde a fost premiat pentru gustul şi calitatea fructelor. "Acestea au un gust dulceag, mai am un soi cu fructe mai acrişoare, iar cel românesc, Olimpia, face fructe mici şi dulci. Polka rămâne cel mai profitabil, iar anul asta a fost foarte bun. Ploile căzute în primăvară le-a ajutat şi acum fructele sunt foarte mari şi gustoase", mărturiseşte cultivatorul.

Şi în cazul plantaţiei de mure investitorul a testat mai multe soiuri până când şi-a dat seama care este cel mai profitabil pentru clima şi solul nisipos de la Verneşti. Aşa a descoperit Thornfree şi Navaho Summerlong, cel din urmă fiind şi cel mai profitabil. Acesta este de alfel şi cel mai bun soi cunoscut în industria fructelor de pădure. Are o producţie uriaşă, fructele mari cu o aromă minunată, iar perioada de recoltare durează luni întregi, ultimul cules fiind prin luna octombrie ceea ce înseamnă un venit pe timp îndelungat. "Fructele se culeg foarte comod datorită creşterii columnare şi fără spini. Noi le adunăm direct în caserolele care ajung la clienţi, pentru a fi în stare cât mai bună. Anul acesta, fiind cel de al şaselea, avem o producţie foarte bună, culegem fructe cam la două-trei zile. Primele comenzi le-am avut luna asta, dar ne aşteptăm să culegem până prin octombrie, dacă şi vremea ţine cu noi", spune optimist buzoianul.

• Fructe 100% naturale

Succesul afacerii sale vine însă din faptul că producţia este 100% naturală. Deşi e la voia naturii, preferă să ţină substanţele toxice departe de plantaţia sa. Uneori mai şi pierde. Aşa s-a întâmplat anul trecut, când o treime din producţie a fost compromisă din cauza ploilor. În ciuda riscului asumat, însă, a câştigat încrederea clienţilor şi, cu răbdare şi perseverenţă, a ajuns să facă şi profit.

Investitorul povesteşte: "Trebuie să ai răbdare cel puţin trei ani. Trei ani trebuie doar să îngijeşti plantaţia, fără să scoţi bani. De exemplu, pentru un hectar de mur, cu tot ce ai nevoie, inclusiv instalaţie de irigat, investeşti cam 50.000 de euro, iar banii îi scoţi după trei ani.Dar merită. Este o nişă pe care încă este loc în România. De exemplu, în Buzău dacă 30% din ceea ce se comercializează sunt fructe naturale autohtone, restul din import. Iar clientul simte când un fruct nu este natural. Şi eu aş fi putut să dau cu tot felul de substanţe pentru a le oferi fructelor o rezistenţă mai mare după recoltare, dar nu am vrut. Este mai importantă calitatea şi clienţii mei vin aici pentru că au încredere în ce consumă".

• Producţia, vândută pe internet

Când ai marfă de calitate nu e greu să vinzi. Trebuie doar să te faci cunoscut. Iar internetul asta a făcut pentru afacerea buzoianului, care primeşte mereu comenzi online, de la români din toate colţurile ţării care vor să aibă pe masă fructe proaspete şi sănătoase. El vinde en gros la Constanţa, Buzureşti, Braşov şi Buzău, dar baza rămâne clientul persoană fizică şi nici nu vrea să audă să-şi ducă marfa în supermarket. Nici măcar ca perspectivă pentru viitor nu are de gînd să livreze mure şi zmeură în marile magazine din ţară. "La început am încercat să vând fructele în piaţa din Buzău, dar nu a mers. Apoi un angajat de al meu a făcut un cont pe reţeaua de socializare. A venit un like, apoi altul şi uite aşa am ajuns să fim cunoscuţi în toată ţara. Ne sună lumea de peste tot. Vor să vină să vadă pentru că nu le vine să creadă ce văd în fotografiile postate pe internet. Când ajung , rămân uimiţi de gustul şi savoarea fructelor. Apoi revin şi trimit şi alţi clienţi. Aşa vând toată marfa. Nici la supermarket nu mă gândesc pentru că am auzit că marfa nevândută o dau inapoi. Păi eu ce să fac cu ea? Clienţii mei vor fructe proaspete", declară Marian Tudor.

Buzoianul vrea în schimb să-şi extindă afacerea, cu fonduri europene, şi să ridice un depozit de frig, astfel încât să aibă fructe delicioase şi sănătoase tot timpul anului.