Un exerciţiu

Duminica viitoare, pe 30 octombrie, va avea loc primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova. Al doilea tur de scrutin se va organiza - dacă niciunul dintre candidaţi nu va obţine cel puţin 50% plus un vot, ceea ce pare mai mut decât probabil - pe 13 noiembrie, deci la cinci zile după desfăşurarea alegerilor americane. Teoretic, pe 13 noiembrie numele următorului preşedinte al SUA ar putea fi cunoscut, şi dacă acesta ar fi Hillary Clinton, ceea ce pare iarăşi probabil, Vladimir Putin va avea o problemă în plus. În aceste condiţii, alegerile din Moldova de dincolo de Prut capătă o importanţă strategică particulară pentru Rusa putinistă. Un rezultat favorabil forţelor pro-ruse la alegerile din 13 noiembrie ar crea o problemă suplimentară administraţiei de la Washington. Pentru a analiza evenimentele, mai ales din perspectiva românească pe termen scurt şi mediu, va propun un exerciţiu: cui foloseşte agitaţia pro-unionistă din aceste zile de la Bucureşti?

O idee ce părea bună, alegerea directă a preşedintelui, se dovedeşte acum (dar cursul evenimentelor era evident încă din martie, când Curtea Constituţională de la Chişinău a declarat, după douăzeci de ani de la precedenta alegere directă a preşedintelui moldovean, alegerea de către parlament ca fiind neconstituţională) nu tocmai fericită. Dar ce mai poate fi făcut? În Republica Moldova, societatea este scindată, în mare, în trei părţi mai mult sau mai puţin egale: pro-unioniştii, pro-ruşii şi nehotărâţii. Ultimii, care nu vor nici o relaţie prea strânsă cu Rusia care să afecteze relaţiile cu România şi UE, dar nici unirea cu România, fac diferenţa între celelalte două tabere. O manifestaţie pro-unionistă la Bucureşti cu o săptămână înaintea primului tur de scrutin, care ajunge la violenţe şi la campare nocturnă în Piaţa Universităţii, este de natură să-i convingă să voteze cu acei candidaţi consideraţi mai degrabă favorabil unirii sau deschiderii către UE? Ciudată pedagogie electorală! Cui prodest?

Dacă Rusia s-a implicat în politica internă americană încercând să influenţeze campania electorală, este mai mult decât probabil ca acelaşi lucru să se fi întâmplat şi în România. Dar, dacă reprezentanţi serviciilor secrete americane au fost cât se poate de clari în această privinţă, omologii lor din România au ales calea discreţiei. Nu pot, nu vor sau nu ştiu ce se spună? Foarte active în ceea ce priveşte combaterea iredentismului maghiar sau a criminalităţii economice, serviciile româneşti sunt de-a dreptul timide în privinţa extremismului, naţionalismului sau xenofobiei. Ba chiar par să favorizeze aceste mişcări "patriotice". Să fie doar tradiţia naţional-comunismului care a marcat vechea Securitate şi s-a transmis serviciilor succesoare ori vreo complicată strategie de echilibre democratică? Oricum, o creştere a extremismului şi a tendinţelor anexioniste româneşti este un bun semnal privind deschiderea românilor către societatea moldovenească în întreaga sa complexitate? Cui prodest?

În discursul de la clubul Valdai din 12 septembrie 2013, discurs ţinut - mai mult citit decât prezentat liber - într-o notă ideologică specială, Vladimir Putin afirma că "majoritatea statelor euro-atlantiste neagă principiile lor morale" şi mergea mai departe acuzând occidentul şi statele aliate acestuia că resping "toate principiile morale şi toate formele de identitate tradiţionale, fie ele naţionale, culturale, religioase sau chiar sexuale" sau că "pune în practică politici care pun pe picior de egalitate familii numeroase şi familii homoparentale, credinţa în Dumnezeu şi credinţa în Satan". Descoperim astăzi acelaşi tip de discurs şi la noi, care se opune de asemenea invaziei valorilor liberale occidentale şi luptă atât pentru redescoperirea identităţii naţionale româneşti, cât şi împotriva decadenţei occidentale? O Române singură va apăra mai bine interesele românilor decât una integrată în "decadenta" lume euro-atlantică? Cui prodest?

Opinia Cititorului ( 12 )

1. Deocamdata
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 24.10.2016, 12:24)
baiatul ala, Simion parca, se dovedeste a fi singurul care are un discurs si o actiune clara, coerenta referitor la firescul Unirii.
Marsul Pro Unire a fost o actiune civica impresionanta, frumoasa si bine venita. In loc ca autoritatile sa discute in conditii normale cu participantii la mars, evitind agresiunea, circul si rezolvind problema, au preferat da dea buzna peste ei, de parca Bucurestiul a fost agresat de ursul de la Sibiu.
Intelectualii neamului, dind glas nazuintelor firesti ale romanilor, ar fi bine sa pregateasca si sa realizeze Unirea, ca doar n-o s-o faca baba Rada, si sa nu faca pe circarii.
.
"Oricum, o creştere a extremismului şi a tendinţelor anexioniste româneşti este un bun semnal privind deschiderea românilor către societatea moldovenească în întreaga sa complexitate?"
"a tendinţelor anexioniste româneşti"! Mai omule, tu chiar n-ai pic de rusine?
2. Ostasi va ordon : Treceti Prutul!
(mesaj trimis de Ion în data de 24.10.2016, 13:13)
Conform ultimului recensamant , mai putin de un sfert dintre cetatenii Moldovei se declara romani. Acestia sunt de fapt unionistii. Cam putini pentru a realiza o schimbare de granite.In afara de acestia mai sunt multi altii (moldoveni conservatori , ucraineni , rusi , bulgari , gagauzi , etc.)
In mod paradoxal , rusii luminati ar fi de acord cu unirea cu Romania , care ar insemna o deschidere spre vest. Ei au inceput deja sa-si puna copiii sa invete limba romana.Cei care se opun cu adevarat sunt moldovenii conservatori. care se tem ca vor deveni o natiune de nivelul 2 si isi vor pierde eventualele functii banoase pe care le au in actualul stat moldovenesc.
Geografia granitelor e mai putin importanta. Mai mult conteaza unirea sufleteasca. A fost ea oare realizata?
Unirea celor doua Germanii nu s-a realizat din motive sentimentale , ci economice.Nemtii din DDR au considerat ca o vor duce mai bine dupa unire.
Romania a cumparat ceva avioane in ultima vreme. Cam putine pentru a putea intra in Moldova si a duce la indeplinire singurul mod de realizare a unirii in acest moment.
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de mitica în data de 24.10.2016, 14:11)
  daca presedintele care o sa fie ales in Moldova o sa si ia si cetetenie romana,o sa l alegem si noi la viitoarele alegeri de presedinte roman.exista precedent,istoria se repeta..
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 24.10.2016, 22:19)
  "În 2014 a fost efectuat un recensământ al populației în Republica Moldova, recensământ care confirmă în mare parte ceea ce se știa. Potrivit datelor preliminare, 23 de procente din populatia Republicii Moldova, deci mai putin de un sfert, se declara români. In privinta limbii vorbite, 40.3%, patru din zece persoane, spun ca vorbesc limba româna, scrie unimedia.md."
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 24.10.2016, 22:28)
  Unire cu forța și cu avioane? Așa cum s-a întâmplat în 1918? Istoria ne arată că o astfel de unire (care nici nu a avut votul adevărat al populației din acel moment) nu poate rezista în timp.
  
  Dacă cineva are o rudă care nu vrea să vină în vizită, de ce insistă să o aducă cu forța? Singurul lucru pe care îl poți face este să o întrebi de sănătate din când în când și, dacă are nevoie, să o ajuți.
  
  Basarabia, dacă ar fi parte din România, ar trebui să beneficieze de aceleași transferuri de taxe de la bugetul central pe care le primește și zona Ținutului Secuiesc.
  
  "Naţională de Pensii Publice de la Bucureşti vorbeşte de circa 2500 de basarabeni cu pensii româneşti. Instituţia de resort de la Chişinău susţine că 65 de moldoveni, care au avut un anumit stagiu de muncă în România, beneficiază de aceleaşi pensii. Pensionara Alexandra Matei îşi îndeamnă semenii moldoveni cu viză de reşedinţă în dreapta Prutului să manifeste perseverenţă în a-şi obţine dreptul la o pensie de la statul român.
  Doamna Alexandra Matei (m-a rugat să nu-i scriu numele adevărat), profesoară de la Chişinău, a hotărât împreună cu soţul său, din economiile familiei şi ajutorul copiilor, să-şi cumpere un imobil modest într-o suburbie a Bucureştiului.
  Şi-a făcut viză de reşedinţă acolo şi a lăsat pentru moment casa în grija nepotului său, student la Bucureşti, iar ea s-a întors la Chişinău. Ajungând la vârsta pensionării, a adunat actele necesare şi a depus cererea la Bucureşti. Acum, femeia ridică o pensie lunară de 800 de roni (3400 de lei moldoveneşti) şi susţine că e foarte mulţumită.
  „A fost dificil, dar s-a meritat!”
  „A fost anevoios să adun toate hârţoagele, atâta birocraţie pe la noi, atâta umblătură pe la diferite birouri, dar s-a meritat! N-am lucrat o zi în România şi totuşi Bucureştiul îmi plăteşte pensie. Chiar dacă e una minimă pentru România, totuşi e de trei ori mai mare decât aş fi primit ca pensionară în Republica Moldova. Să mă bucur măcar la bătrâneţe pentru ceea ce am luptat în tinereţe – idealul unirii cu Patria-mamă! Le sugerez celor care vor să-mi urmeze exemplul să aibă răbdare şi să persevereze! Pentru o informaţie mai detaliată cu privire la subiectul dat, am solicitat datele instituţiilor de resort de la Bucureşti şi Chişinău."
  
  Basarabia are cca 700 de mii de pensionari. Calcul foarte simplu:
  - 700,000 x 800 lei x 12 = 6,720,000,000 lei / an
  - cheltuieli cu sistemul de sănătate, probabil încă 2-3 mld.
  
  Rezultat: 10 mld lei / an. Adică 2.5 mld € / an. Acești bani în principal din taxele și impozitele românilor. Interesante numere, nu-i așa?
  2.4.   Calcul si mai simplu (răspuns la opinia nr. 2.3)
  (mesaj trimis de Mos Ion Roata si uimirea în data de 25.10.2016, 10:29)
  N-ai calculat bine; ori esti pe langa total, pri esti rau intentionat.
  Baba Matei zice clar ca pensia din Romania este de trei ori m mare decat ar fi primit din Moldova; deci dupa unire sistemele de pensii/ soldul conturilor se vor uni 'in cuget si-n simtiri"
  2.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.10.2016, 10:32)
  Ostasi :Va ordon treceti Prutul!
  2.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 25.10.2016, 11:20)
  Nu-i chiar așa. Există un precedent: unirea Crimeei cu Rusia. Acolo, pensia din Crimeea s-a dublat pentru a ajunge apropiată de cea rusească.
  
  Ca să înțelegi "unirea în cuget și simțiri" a sistemelor de pensii, trebuie să înțelegi ce înseamnă un punct de pensie în sistemul pay-as-you-go (solidaritatea între generații). Nu contează că R. Moldova este de 10 ori mai săracă (PIB/capita) decât România. Nu contează că un moldovean la pensie primește 50€ (pensia medie în România este 200€). Echivalarea sistemelor de pensii dintre Moldova și România se va face în felul următor:
  
  - Se calculează salariul mediu din R. Moldova pe toată perioada pe care pensionarul X a contribuit.
  - Se calculează cât a contribuit X relativ la acest salariu mediu și din raportul obținut rezultă un număr de PUNCTE DE PENSIE.
  
  Sigur că acum, un punct de pensie moldovean ar valora cam 50€. Dar "unirea în cuget, simțiri și portofel" va transforma punctul de pensie din R. Moldova în 200€. Pe tot teritoriul României, punctul de pensie valorează LA FEL.
  
  Deci rămâne calculul așa cum l-am făcut eu.
  2.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.10.2016, 11:20)
  Ca sa va inecati ca tiganul la mal.... hahaha
  2.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de Emil în data de 25.10.2016, 13:22)
  Cit n-ar da tiganii sa ouna mina si pe restul Moldovei !
  2.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.10.2016, 23:04)
  Te faci ca ploua; nu vrei sa pricepi/sa accepti ca pensia (de 200 euro) ce o va primi moldoveanul roman, rezulta din cumulul "tezaurului" romano moldovenesc; ambele acumulari ale sistemelor de pensii contribuie reunite'n cuget si simtiri. Asta am vrut sa zic. Simti?
  2.10.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.9)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 26.10.2016, 11:07)
  Nu mă fac că plouă. Am scris cu și mai multe detalii într-un comentariu la articolul lui Mihai Antonescu de ieri care spunea de ce nu se va uni Basarabia cu România.
  
  Poți citi acolo. Am făcut o comparație cu plățile pe care Rusia le face pentru a susține Crimeea. 4 mld €/an. Rusia a dublat pensiile din Crimeea. În Ucraina pensia medie este 53$, în Crimeea este 120$.
  
  Faptul că nu vrei să crezi realitatea acestor calcule nu te face să ai dreptate. Matematica lor nu poate fi contrazisă de abordarea ta unionistă plină de vorbe goale. Realitatea este că România este prea săracă pentru a suporta o astfel de uniune. Iar realizarea ei va reprezenta un dezastru pentru locuitorii Basarabiei.
  
  Vor fi tăiați de la accesul pe piața forței de muncă din Rusia (unde se duce majoritatea locuitorilor - mai puțini sunt cei din Vest). Sigur, vor avea acces pe piața forței de muncă din România și din Vest. În România cam greu. Deși poate basarabenii ar fi mulțumiți de nivelul de salarizare din orașele mari (București, Timișoara, Cluj). Basarabenii plecați în Vest, pleacă definitiv. Distanța este prea mare deplasări frecvente. Și dacă de unim cu unii care apoi emigrează definitv, ce problemă am rezolvat?
  
  Basarabia își poate juca mai inteligent cărțile pe care le are. Accesul la ambele piețe ale muncii. Să își ia cetățenie românească și să se folosească și de pașaportul moldovenesc pentru a accesa piața rusească, mult mai aproape de ei.