Un nou împrumut maxim acordat băncilor de BNR

• Dragoş Cabat: Anumite bănci au nevoie de lichiditate, posibil băncile greceşti

• Florin Cîţu: BNR gestionează în mod adecvat lichiditatea din sistemul bancar

• Daniel Ionescu: Lipsa de lichiditate în lei din sistemul bancar trebuie observată în legătură cu volumul licitaţiilor de titluri de stat

Banca Naţională a Româ-niei (BNR) a împrumutat, ieri, opt bănci cu 8,077 miliarde lei (circa 1,8 miliarde euro), pentru şapte zile, printr-o licitaţie repo, aceasta reprezentând cea mai mare sumă din februarie 2010. La acea dată Banca Centrală a împrumutat 16 bănci cu 9,24 miliarde lei, prin repo.

La operaţiunea precedentă, de săptămâna trecută, BNR a oferit 7,94 miliarde lei (1,78 miliarde euro) către nouă bănci.

Analistul economic Dragoş Cabat ne-a declarat că sumele în creştere pe care le oferă BNR prin repo arată că anumite bănci au nevoie de lichiditate, posibil băncile greceşti.

În schimb, analistul economic Florin Cîţu este de părere că BNR gestionează în mod adecvat lichiditatea din sistemul bancar şi nu există o problemă în acest sens. Dacă s-ar fi înregistrat ieşiri de capital, atunci ar fi putut fi vorba despre o problemă, însă nu este cazul.

În privinţa operaţiunii repo de ieri, Florin Cîţu ne-a precizat că Banca Centrală oferă lichiditate băncilor, însă aceasta nu este direcţionată spre creditare.

Doctorul în economie Daniel Iones-cu este de părere că operaţiunile repo organizate de BNR reprezintă randamentul fiscal neaşteptat de scăzut care pune în cumpănă finanţarea de la buget a cheltuielilor publice.

Domnia sa ne-a declarat: "Intervenţiile regulate ale BNR prin operaţiuni «repo» (în luna mai au ajuns să însumeze peste 26 miliarde lei!) sunt, în opinia mea, expresia randamentului fiscal neaşteptat de scăzut care pune în cumpănă finanţarea de la buget a cheltuielilor publice (lipsa de randament fiscal trebuie compensată dintr-o altă sursă !), situaţie generată de precaritatea economică instalată în fluxurile din economia reală odată cu restricţionarea consumului (curba de sacrificiu de 25% din câştigul salarial brut impusă salariaţilor din economia publică), cu creşterea arieratelor fiscale indusă de creşterea TVA de la 19% la 24% şi cu dispariţia treptată a mii de agenţi economici (îngustarea excesivă a asietei fiscale)".

Doctorul în economie a adăugat : "Chiar dacă luarea în custodie a titlurilor de creanţă din portofoliile băncilor comerciale prin contracte de report (aşa numitele operaţiuni «repo») exprimă calitatea legitimă a băncii centrale de «lender of last resort» (împrumutător de ultimă instanţă), ritmicitatea acestor operaţiuni şi faptul că operaţiunile «reverse-repo» (răscumpărările la termen) nu sunt prezente pe pagina oficală a BNR sunt de natură să creeze şi îngrijorări legitime (traficul operaţional începe să semene cu cel derulat de BNR în 2009!)".

Concret, lipsa de lichiditate în moneda naţională pe care o semnalează sistemul bancar trebuie observată în legătură cu volumul licitaţiilor de titluri de stat (certificatele de trezorerie cu discont şi obligaţiuni de tip «benchmark» - titluri de datorie publică - au însumat în luna mai peste 3,5 miliarde lei) pe care şi le asumă Ministerul de Finanţe şi cu o posibilă expansiune a creditului privat în lei (inclusiv ca resursă de refinanţare a unor credite mai vechi ajunse la scadenţă), potrivit domniei sale.

Doctorul în economie Daniel Ionescu ne-a mai spus că în lipsa previzibilă a unor măsuri pro-active de reluare a creşterii economice, traficul va continua!

"O dovadă este şi faptul că execuţia bugetului de stat pe primele patru luni înregistrează deja un deficit de 8,7 miliarde lei, în bună parte generat de insuficienţa veniturilor bugetare!", ne-a precizat domnia sa.

La majoritatea licitaţiilor anterioare au participat trei-patru jucători, sumele injectate de către BNR fiind de 5-6 miliarde de lei.

Prin operaţiunile repo, BNR oferă lichiditate băncilor şi preia în schimb titluri de stat, la dobânda de politică monetară, de 5,25% pe an.

Pe piaţa interbancară, dobânzile au crescut, ieri, la depozitele overnight. Randamentele afişate, ieri, de instituţiile de credit la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi au urcat de la 4,74% la 4,79%, iar la depozitele plasate (ROBOR) dobânzile au avansat de la 5,23% la 5,28%.

Banca Centrală acordă băncilor împrumuturi în lei şi prin operaţiuni Lombard. La astfel de operaţiuni băncile au apelat doar în aprilie, pentru prima dată în acest an, când au atras credite pe termen scurt în sumă de 14,5 miliarde lei (3,3 miliarde euro), la un cost de 9,25%.