Unicredit Ţiriac Bank: "Creditarea agriculturii, riscantă pe termen lung"

Segmentul de clienţi eligibili din sectorul agricol pentru finanţările oferite de Unicredit Ţiriac Bank se reduce doar la 31.000 de exploataţii agricole deţinute de persoane juridice, susţine Andrei Svoronos, Head of Agribusiness & Food Department - Large Corporate Clients, Unicredit Ţiriac Bank, în urma unei diagnoze efectuate de instituţie asupra agriculturii noastre.

Deşi banca oferă finanţări pentru mai multe sectoare ale agriculturii, din cauza realităţilor economiei noastre, mulţi nu pot avea acces la finanţare după cum reiese dintr-un raport al băncii prezentat la conferinţa organizată de Camera de Comerţ Italiană pentru România. În prezent banca oferă credite pentru finanţarea culturilor agricole, pentru achiziţia de stocuri (comerţ, furajarea animalelor, procesare), pentru finanţarea achiziţiilor de maşini şi echipamente agricole, pentru scontarea subvenţiilor APIA şi pentru achiziţii de teren agricol.

Potrivit domnului Svoronos nici-unul dintre aceste produse nu oferă finanţare în proporţie de 100%, ponderea creditelor variind între 50-80% din valoarea totală a investiţiilor. Mai mult, majoritatea produselor se adresează celor care au în exploataţie peste 50 de hectare iar rambursarea împrumuturilor trebuie să se facă într-o perioadă de 5-7 ani. "Noi am considerat că, date fiind riscurile din agricultură, este mai prudent ca deocamdată să nu acordăm credite în acest sector pe perioade mai lungi" a explicat Andrei Svoronos.

Nu mai puţin de opt criterii sunt analizate de Unicredit atunci când trebuie să acorde credite în sectorul agricol. Acestea sunt randamentele, valoarea producţiei la hectar, consumul intermediar, valoarea producţiei agricole comerciale, dotarea, alte împrumuturi, irigaţiile funcţionale şi valoarea importurilor.

Potrivit unei analize a băncii bazată pe datele Cadrului Naţional Strategic Rural, starea agriculturii autohtone în ceea ce priveşte criteriile sus menţionate este în general sub media europeană, acesta fiind unul dintre motivele pentru care există reticenţă în a finanţa sectorul.

Astfel, randamentele agricole (producţiile medii) la cereale obţinute în fermele autohtone în perioada 1990-2009, de 2770 kg/ha, se află la nivelul producţiilor realizate de fermierii din UE-6 în deceniul 6 al secolului trecut. De asemenea valoarea producţiei la hectar (circa 800-900 euro/ha) este de 2-2,5 ori mai mică comparativ cu cea obţinută în UE (1800-2000 euro/ha). Potrivit aceloraşi date, România înregistrează un consum intermediar de 715 euro/ha, comparativ cu Olanda - 8369 euro/ha, Belgia - 3987 euro/ha, Danemarca - 2843 euro/ha.

Mai mult, autoconsumul alimentar în fermele de subzistenţă ale ţării noastre reprezintă 90-92%, această situaţie având drept consecinţă o valoare a producţiei agricole comerciale de 400-420 euro/ha, de patru ori mai mică decât cea din UE-15, a arătat Andrei Svoronos.

Totodată domnia sa a arătat că dotarea unui agricultor din exploataţiile agricole româneşti, comparativ cu dotarea unui agricultor din UE 15, este de circa 25-26 de ori mai mică, iar creditele bancare acordate în exploataţiile agricole europene sunt de 15-16 ori mai mari comparativ cu cele acordate exploataţiilor agricole autohtone (1700-2000 euro/ha credite în UE, 110 euro/ha în România).

O altă problemă a sectorului este faptul că necultivarea unei suprafeţe arabile în medie pe ultimii 10 ani de 1,15 milioane ha/an, reprezintă o pierdere medie anuală a producţiei agricole de 1,05 miliarde euro.

De asemenea, ţara noastră are sisteme de irigaţii funcţionale pe numai 280.000 ha (9-10%) în medie pe an (în perioada 2000-2009), consecinţa non-performanţelor agricole româneşti concretizându-se în ponderea extrem de ridicată a cheltuielilor cu alimentele provenite din import (40%, în medie) şi a ponderii importului de alimente în total consum alimentar (20-25%, media ultimilor ani), se arată în studiul Unicredit Ţiriac Bank.