UNIUNEA BANCARĂ EUROPEANĂ Florin Georgescu, BNR: "Sistemul bancar se recalibrează, în concordanţă cu noua viziune europeană"

Sistemul bancar autohton parcurge un proces ordonat de recalibrare a propriei activităţi, în concordanţă cu noua viziune europeană privind realizarea unei intermedieri financiare sănătoase, a spus Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României, săptămâna trecută la conferinţa "Uniunea Bancară Europeană: evoluţii recente şi implicaţii la nivelul sectorului bancar românesc".

Potrivit domniei sale, criza actuală, începută în 2008, impune o regândire a cadrului în care sistemul financiar îşi desfăşoară activitatea, iar, în plan bancar, proiectul care realizează aceste transformări profunde, la nivel european, este reprezentat de Uniunea Bancară.

"Obiectivul principal al reformelor preconizate este întărirea reglementării şi supravegherii sectorului financiar european în scopul oferirii unui răspuns eficace la criza financiară, pentru creşterea rezistenţei instituţiilor financiare la factorii de risc şi asigurarea fluxului de fonduri pentru economie", a declarat domnul Georgescu.

În opinia prim-viceguvernatorului BNR, aderarea României la Uniunea Bancară înainte de momentul adoptării euro reprezintă o opţiune preferabilă deoarece deciziile la nivelul mecanismului unic de supraveghere se vor reflecta oricum la nivelul sistemului bancar românesc, dată fiind prezenţa ridicată a capitalului din zona euro în structura instituţiilor de credit cu personalitate juridică română.

Elementele principale ale procesului de recalibrare a sistemului nostru bancar sunt: eliberarea bilanţurilor de creditele neperformante; reorientarea surselor de finanţare către economisirea internă; consolidarea premiselor relansării creditării pe fundamente şi destinaţii sănătoase, în scopul dezvoltării economice durabile.

"Îmbunătăţirea disciplinei financiare în economie reprezintă o premisă importantă a valorificării potenţialului de convergenţă reală al României, în acest sens fiind necesare:

- Îmbunătăţirea transparenţei: rău-platnicii trebuie să fie cunoscuţi în piaţă, pentru ca cei care intră în relaţii de afaceri cu aceştia să o facă în cunoştinţă de cauză;

-Creşterea răspunderii financiare a firmei: companiile se bazează semnificativ în derularea propriei activităţi pe resursele financiare ale partenerilor-creditori (furnizori, buget, bănci şi alţi creditori)", a mai spus Florin Georgescu, adăugând: "În condiţiile în care gradul de îndatorare a ajuns ridicat şi poate fi o sursă importantă a indisciplinei la plată şi a instabilităţii financiare, capitalul minim al unei firme trebuie să crească pentru a păstra un raport datorie/capital conform cu normele internaţionale (3/1);

Creşterea rolului politicilor financiare macroprudenţiale: abordarea anti-ciclică (LTD, LTV, DTI) produce pe termen mediu şi lung efecte favorabile pentru toţi jucătorii, chiar dacă pe termen scurt poate fi considerată ca generatoare de costuri pentru operatorii economici".

Referitor la competenţele legale şi acţiunile BNR pe linia reglementării prudenţiale în vederea limitării riscurilor, pe de o parte, şi la obligaţia respectării normelor prudenţiale ale BNR de către băncile comerciale, pe de altă parte, considerăm că, pe termen mediu şi lung, în scopul evitării supra-reglementării sectorului bancar, dar şi al limitării exceselor operatorilor bancari în dorinţa de a obţine profituri cât mai mari, prim-viceguvernatorul BNR consideră că este necesar să ne amintim două cugetări, una din gândirea romană - "Să uzezi, dar să nu abuzezi" -, iar cealaltă aparţinând lui Pitagora - "În cumpătare stă forţa sufletului".

Florin Georgescu a susţinut o prezentare pe tema Uniunii Bancare şi în septembrie, la "Academica BNR", de la Constanţa. Atunci, domnia sa a spus că finanţarea de la băncile mamă s-a restrâns cu 9,1 miliarde de euro, în perioada decembrie 2008-iunie 2014, de la circa 22,1 miliarde de euro la aproximativ 13 miliarde de euro, cea mai rapidă scădere fiind înregistrată în 2013.

Domnia sa a susţinut că solvabilitatea sistemului bancar s-a menţinut la un nivel ridicat, în pofida evoluţiei creditelor neperformante: "După 2008, în contextul crizei financiare, rata creditelor neperformante a crescut, însă, cu menţinerea unei poziţii adecvate de capital. Creşterea a fost generată atât de deteriorarea calităţii portofoliului existent, cât şi de stagnarea activităţii de creditare, ambele în contextul unui mediu economic nefavorabil. Pe fondul susţinerii de către acţionari, prin aporturi noi de capital sau împrumuturi subordonate, sectorul bancar şi-a păstrat rezilienţa la presiunea exercitată de deteriorarea calităţii activelor în perioada post-criză. Până în prezent, nivelul adecvat al solvabilităţii şi al lichidităţii au contracarat influenţa negativă a factorilor interni şi externi".