UPDATE/JEAN-CLAUDE JUNCKER: "E timpul să aducem România şi Bulgaria în Schengen"

Actualizare 21:23 Preşedintele Comisiei EU: UE se redresează, iar încrederea revine

UE "se redresează" după un deceniu dur, în care cei 28 au fost afectaţi de o criză economică şi de votul britanicilor în favoarea ieşirii din bloc, însă încrederea revine, a declarat azi preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, potrivit News.ro.

Şeful Comisiei, care propune atât legislaţia şi politicile UE, a salutat faptul că UE înregistrează al cincilea an de redresare economică. Acesta a salutat şi faptul că uniunea înregistrează cel mai scăzut nivel al şomajului din ultimii nouă ani.

Junker a spus: "Europa se poate achita de sarcini către cetăţenii ei acolo unde şi atunci când contează", în ciuda faptului că între statele membre există disensiuni vizând modalitatea de gestionare a situaţiilor de urgenţă în vederea refugiaţilor.

CE a recunoscut că UE era în criză, într-una "existenţială". Junker i-a întrebat pe eurodeputaţii reuniţi la Strasbourg: "Vrem să lăsăm uniunea să se descompună sub ochii noştri?". În vederea soluţionării crizei, Juncker s-a angajat să construiască o Europă mai bună, care să protejeze, care să apere modul de viaţă european, care să le dea puterea cetăţenilor ei, care să apere şi care să-şi asume responsabilităţi.

Discursul despre starea UE a fost instaurat prin Tratatul de la Lisabona. Începând din 2010, preşedintele Comisiei Europene se adresează eurodeputaţilor, în faţa cărora prezintă bilanţul anului trecut şi liniile directoare ale acţiunii sale pentru anul următor.

Reuniunea stabilită în septembrie, marchează şi începerea sesiunii parlamentare europene. Pe 14 seprembrie, la o zi după discurs, Juncker se va întâlni în direct, pe YouTube, cu cetăţeni europeni, pentru a le răspunde la întrebări, potrivit News.ro.

(C.R.)

------

Actualizare 21:10 Preşedintele CE îndeamnă la o reformă a instituţiilor UE

Preşedintele CE Jean-Claude Juncker îndeamnă la o reformă profundă a instituţiilor UE, care poate însă să conducă la "concedierea" sa, potrivit News.ro. Junker a spus: "Europa ar fi mai uşor de înţeles dacă la şefia vasului s-ar afla un singur căpitan".

Postul său de conducere a Comisiei Europene ar trebui să fie contopit cu cel al preşedintelui Consiliului European, deţinut în prezent de polonezul Donald Tusk, cel care prezidează summiturile şefilor de stat şi de guverne ale ţărilor membre.

Orice decizie în acest sens implică modificări ale reglementărilor UE, consacrate prin Tratatul de la Lisabona, şi se poate dovedi dificil de impus, fiindcă este necesar ca modificările să fie adoptate unanim de statele membre. Şeful Comisiei a spus însă că pentru schimbarea acestui proces nu este necesară modificarea vreunui tratat.

Şeful CE a cerut să fie modificat procesul decizional al blocului european în domeniul politicii externe şi să se treacă de la luarea deciziilor în unanimitate la luarea acestora cu o majoritate calificată, care presupune de obicei o majoritate de două treimi.

(C.R.)

------

Actualizare 20:48 Juncker: "Dacă vrem să consolidăm protecţia graniţelor, trebuie să deschidem Schengen pentru Bulgaria şi România imediat"

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut azi discursul său, ca România şi Bulgaria să fie primaie "imediat" în Spaţiul Schengen, potrivit News.ro. România şi Bulgaria au îndeplinit criteriile tehnice d apartenenţă la Spaţiul Schengen încă de acum câţiva ani, însă candidatura lor a fost blocată de către mai multe ţări.

Junker a spus: "Dacă vrem să consolidăm protecţia graniţelor, trebuie să deschidem Schengen pentru Bulgaria şi România imediat. Ar trebui să îi permitem şi Croaţiei să devină membru cu drepturi depline Schengen, după ce îndeplineşte toate criteriile".

În cursul unei vizite la Bucureşti de luna trecută, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că este total deschis în dosarul aderării României la Spaţiul Schengen, dar a avertizat că acesta nu funcţionează bine în prezent. Astfel, el a invitat ţara noastră la discuţiile pentru reformarea spaţiului de liberă circulaţie.

(C.R.)

-------

Actualizare 20:23 Junker vrea o autoritate comună de control a aplicării dispoziţiilor vizând muncitorii detaşaţi

Şeful CE Jean-Claude Juncker a propus azi să se înfiinţeze o autoritate comună de control a punerii în aplicare "peste tot" în UE a dispoziţiilor care vizează recursul la muncitori detaşaţi, acuzate că favorizează dumpingul social, potrivit News.ro.

Junker a spus: "Într-o Uniune între egali, nu pot să existe muncitori de clasa a doua. Cei care efectează aceeaşi muncă, în acelaşi loc, trebuie să obţină acelaşi salariu".

Şeful CE a apărat propunerile de formare avansate de Bruxelles vizând muncitorii detaşaţi. În faţa membrilor Parlamentului European reuniţi la Strasbourg, el a propus să se creeze o nouă autoritate europeană de control a aplicării măsurilor respective.

(C.R.)

------

Actualizare 18:38 Dragnea: "Juncker a făcut afirmaţii istorice când a zis că legea trebuie să aibă muşchi, nu muşchii să aibă legea"

Expresia "legea trebuie să aibă muşchi, nu muşchii să aibă legea", rostită de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este una cu mult adevăr, a afirmat astăzi liderul PSD, Liviu Dragnea, care a precizat că toate condiţiile pentru aderarea României la Spaţiul Schengen sunt îndeplinite.

Liviu Dragnea a declarat: "Preşedintele Juncker a făcut câteva afirmaţii extrem de importante, unele care pot fi considerate istorice. Eu apreciez foarte mult discursul preşedintelui Juncker, pentru că ne-a arătat, mie personal, că preşedintele Comisiei Europene este un om cu viziune, un om care se uită în viitor, care nu se uită pe termen scurt, un om care a înţeles supărările cetăţenilor din estul Europei, care a afirmat clar că Europa trebuie să aibă să respire cu ambii plămâni (...) , cetăţenii din estul Europei să nu fie consideraţi cetăţeni de mâna a doua, adică să nu fie consideraţi cu mai puţine drepturi. Este ceea ce am spus şi noi.(...) În ceea ce priveşte statul de drept, este pentru prima dată când un oficial european are o astfel de abordare care mi se pare extrem de sănătoasă la care şi noi câţiva aici în România ne-am referit folosind alte cuvinte. Ceea ce a spus, «legea trebuie să aibă muşchi, nu muşchii să aibă legea», este o expresie cu foarte mult adevăr. În ceea ce priveşte organizarea summitului la Sibiu, este important că se organizează în România. Vor fi, probabil că au şi început deja foarte multe comentarii - se face la Sibiu pentru a-l ajuta pe preşedintele Iohannis. Vom vedea. Dar este important că se face acolo şi foarte important pentru România şi pentru toate instituţiile importante din această ţară să ne pregătim pentru că acel mandat de şase luni al României să fie plin de substanţă şi vom avea noi de făcut nişte propuneri importante şi de organizat toate evenimentele din România foarte bine".

Întrebat despre o posibilă aderare a Românie la Spaţiul Schengen până în 2019, liderul PSD s-a arătat încrezător şi a spus că toate condiţiile au fost îndeplinite: "De asemenea, a spus-o explicit că Bulgaria şi România trebuie să intre în Schengen pentru că este un lucru bun pentru întreaga Europă.(...) Sunt toate condiţiile îndeplinite de România, condiţiile care au fost puse iniţial şi cele care au mai apărut între timp".

(S.A.)

-------------

Actualizare 15:25 Cristian Buşoi: "Summitul UE de la Sibiu va fi startul unui nou proiect de ţară"

Europarlamentarul Cristian Buşoi consideră că Summitul UE de la Sibiu va reprezenta startul unui nou proiect de ţară şi susţine că "aplanarea diferenţelor Vest-Est ţine şi de determinarea Estului", potrivit unui comunicat de presă.

Europarlamentarul a declarat: "Efectul practic al discursului preşedintelui Comisiei Europene este, în primul rând, terapeutic, de calmare a 'durerilor' prin care trece Uniunea Europeană şi de a arăta o perspectivă înainte. Faptul că şeful CE vine cu oferta aderării la Schengen pentru România şi Bulgaria şi a organizării summitului de la Sibiu -'un fel de nou Maastricht' - acestea arată că soluţia politică pentru problemele UE este atenuarea diferenţelor şi 'mai multă integrare'. Summitul de la Sibiu va fi startul unui nou proiect de ţară şi aici există o responsabilitate comună a partidelor de la noi, să gândească şi să urmărească aplicarea cu mai bună judecată şi în cicluri mai largi de guvernare, a direcţiilor din acest nou proiect de ţară".

Conform sursei, referirile numeroase la ţara noastră în discursul şefului Comisiei Europene Jean-Claude Juncker nu reprezintă doar "discurs politic", ci este un "lucru bun" câştigat pentru români.

Buşoi a adăugat: "Ne câştigăm treptat - poate mai încet decât ne-am fi dorit, dar câştigăm, pas cu pas, un nou loc în interiorul UE. Procesul de integrare continuă, este mai complex politic şi aduce mai multe beneficii pentru viaţa noastră de zi cu zi, ca cetăţeni europeni. Şi asta merită spus românilor, la unison, de către toate partidele: Europa este un bun câştigat de către noi şi locul nostru în Uniune se îmbunătăţeşte şi cu toate diferenţele între noi şi statele puternice din vest, românii încep să devină real cetăţeni europeni. Nu înseamnă că după acest discurs, vor dispărea toate problemele din Uniune Europeană, dar trebuie reţinut că în ciuda tuturor crizelor ne este mult mai bine cu Uniunea Europeană, decât fără şi că orice criză în centrul UE este o oportunitate pentru statele de la graniţa de est a Europei să-şi consolideze locul în interiorul Uniunii".

(A.C.)

------

Actualizare 15:20 Juncker se demarcheză de Emmanuel Macron şi vrea ca UE să fie condusă de un preşedinte

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a dezvăluit astăzi, la Strasburg, un program ambiţios şi viziunea sa cu privire la viitorul Uniunii, respingând în bloc ideea unui parlament separat al zonei euro, promovată de şeful statului francez, Emmanuel Macron, scrie publicaţia "Le Figaro".

O reaşezare a Europei pe baza celor 19 state care folosesc moneda comună - euro - nu este soluţia cea bună, iar progresul democraţiei pe continent trece prin alegerea prin sufragiu universal a unui preşedinte al Uniuniii Europene, a arătat Juncker

Astfel, înaintea unor date-limită decisive, şeful Executivului comunitar se distanţează profund de Emmanuel Macron, comentează ziarul francez, potrivit News.ro.

În ultimul său an de mandat la conducerea Comisiei, Juncker respinge în bloc propunerile tânărului preşedinte francez, şi anume un buget masiv al celor 19 economii din cadrul zonei euro, un minister unic al Finanţelor al ţărilor care folosesc moneda unică şi un parlament distinct, însărcinat cu controlul politic al acstei zone.

"Euro nu este moneda unor ţări alese", a subliniat şeful Comisiei.

"Noi tratate, noi instituţii nu sunt cel mai bun mijloc de a răspunde aşteptărilor unor milioane de europeni", a avertizat el.

Replierii în zona euro şi într-o Europă cu mai multe viteze, Jean-Claude Juncker îi opune, astfel, un model care să includă, care evită clivajele şi care constă în compromisuri între cei 27 de membri.

Ideea din centrul viziunii lui Juncker este să nu se creeze disensiuni, ci a unităţii şi a extinderii la toate statele - fără excepţie - a privilegiilor monedei unice, ale spaţiului Schengen şi ale Uniunii Bancare, notează sursa citată.

Preşedintele Comisiei Europene a punctat: "Europa este statul de drept şi nu legea celui mai puternic. (...). UE trebuie să respire cu întreaga capacitate a plămânilor săi, atât în Est, cât şi în Vest, fără să-şi piardă răsuflarea".

(S.A.)

--------------

Actualizare 15:13 Juncker promite să acorde o importanţă deosebită României anul viitor

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a atras atenţia, în discursul despre starea Uniunii rostit astăzi, că "Uniunea trebuie să facă un salt democratic în faţă" şi a îndemnat la o dezbatere în acest sens, precizând că urmează să îi acorde o importanţă deosebită României anul viitor.

"Cred că, în lunile următoare, ar trebi să implicăm Parlamentele naţionale şi societatea civilă, la niel national, regional şi local, mai mult în munca privind viitorul Europei", a precizat el, amintind că, în ultimii trei ani, membri ai Comisiei Europene au vizitat Parlamentele din statele membre de peste 650 de ori. "De asemenea, ei au dezbătut în peste 300 de Dialoguri Cetăţeneşti interactive, în peste 80 de oraşe şi orăşele din cele 27 de state membre", a afirmat Juncker.

Preşedintele Comisiei Europene a precizat: "Însă putem face mai mult. De aceea susţin indeea preşedintelui Macron de a organiza convenţii democratice în Europa, în 2018. Pe măsură ce dezbaterea se intensifică, voi da personal o atenţie deosebită Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi României, în 2018. Aceste ţări vor sărbători a 100-a lor aniversare".

El a subliniat: "Cei care vor să modeleze viitorul continentului nostru, ar trebui să înţeleagă bine şi să onoreze istoria noastră comună. Aceasta include cele patru ţări - Europa nu ar fi întreagă fără ele".

(S.A.)

----------

Actualizare 14:50 Tudose: "Este prima dată când Comisia Europeană nu ne critică, ci apreciază demersurile pe care le-am făcut noi"

Premierul Mihai Tudose a declarat, astăzi, la începutul şedinţei Executivului, după afirmaţiile preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind organizarea Summitului Consiliului European la Sibiu, că este prima oară când organismul european nu ne critică, ci apreciază demersurile României.

Mihai Tudose a afirmat în debutul şedinţei de Guvern: "Vreau să remarc şi să felicit toţi membrii Guvernului şi pe toţi românii practic, care au făcut posibil ca în mesajul de astăzi, mesajul anual al preşedintelui Consiliului European (Comisiei Europene - n.r.), domnul Jean Claude Juncker, a făcut referire la România şi numai pozitiv. Este un mesaj extraordinar. Este prima dată când Comisia Europeană nu ne critică, ci apreciază demersurile pe care le-am făcut noi, cu toţii. România este eroina acestei poveşti".

(A.C.)

------

Actualizare 14:46 Juncker insistă că Europa trebuie să fie o "uniune a egalităţii", evocând decesele de rujeolă din România şi Italia

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a atras atenţia, în discursul său despre starea Uniunii, că Europa trebuie să fie o "uniune a egalităţii", evocând cazurile de rujeolă soldate cu decese din România şi Italia, conform sursei menţionate anterior.

Juncker a precizat: "Într-o Uniune a egalilor nu pot exista cetăţeni de categoria a doua. Este inacceptabil ca, în 2017, să există în continuare copii care mor de boli ce ar fi trebuit eradicate de mult în Europa. Copii din România sau Italia trebuie să aibă acelaşi acces la vaccinuri antirujeolă ca şi ceilalţi copii din Europa. Fără doar şi poate. De aceea lucrăm cu toate statele membre să suţinem eforturile naţionale de vaccinare. Decese evitabile nu trebuie să aibă loc în Europa".

În România, numărul îmbolnăvirilor de rujeolă este de peste 9100, fiind înregistrate 34 de decese.

Conform sursei, liderul Executivului UE a insistat asupra egalităţii dintre membrii blocului comunitar în toate aspectele. Astfel, el a atras atenţia şi că, într-o "Uniune a egalilor. Nu trebuie să existe muncitori de mâna a doua".

Preşedintele CE a apreciat: "Muncitorii ar trebui să câştige acelaşi salariu, pentru aceeaşi muncă, în acelaşi loc. De aceea, Comisia a propus reguli noi privind detaşarea muncitorilor. Trebuie să ne asigurăm că toate regulile UE privind mobilitatea forţei de muncă sunt impuse într-o mod corect, simplu şi eficient de către un nou organism european de inspecţie şi impunere".

În aceste condiţii, el a apreciat că "pare absurd că avem o Autoritate Bancară care să supraveghereze standardele bancare, dar nu şi o Autoritate comună pentru Muncă, să asigure corectitudinea pe piaţa noastră liberă". "Vom crea una", a adăugat el.

Potrivit sursei citate, discursul despre "starea Uniunii" Europene a fost instaurat prin Tratatul de la Lisabona. Cu această ocazie, începând din 2010 încoace, preşedintle în funcţie al Comisiei Europene se adresează eurodeputaţilor, în faţa cărora prezintă bilanţul anului trecut şi liniile directoare ale acţiunii sale în anul următor.

Această reuniune, stabilită în septembrie, marchează totodată începerea sesiunii parlamentare europene.

La 14 seprembrie, la o zi după discurs, Juncker se întâlneşte în direct, pe YouTube, cu cetăţeni europeni, pentru a le răspunde la întrebări.

(A.C.)

-----

Actualizare 16:43 Prefect, despre summit: "Sibiul se bucură de o reputaţie excelentă, fiind recunoscut drept un veritabil etalon al armoniei"

Prefectul de Sibiu, Lucian Radu, a declarat, miercuri, că alegerea municipiului Sibiu pentru organizarea summit-ului extraordinar din 2019 "nu este întâmplătoare", oraşul având o reputaţie excelentă şi fiind "un veritabil etalon al armoniei", potrivit unei surse din presă.

Lucian Radu, prefectul judeţului Sibiu a declarat, citat de News.ro: "Propunerea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a organiza un summit extraordinar al UE în Sibiu, la 30 martie 2019, ne onorează. În acea perioadă, România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, aflându-se în centrul procesului decizional european".

Conform declaraţiilor prefectului, România va avea "un rol important în procesul de negociere pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii Europene".

Radu a adăugat: "Consider că alegerea oraşului care va găzdui acest summit extraordinar nu este întâmplătoare. Sibiul se bucură de o reputaţie excelentă, fiind recunoscut drept un veritabil etalon al armoniei în contextul multicultural, multietnic şi multireligios existent aici de atâtea veacuri".

(A.C.)

------

Actualizare 14:03 Iohannis salută propunerea lui Juncker privind organizarea summit-ului Consiliului European la Sibiu

Preşedintele Klaus Iohannis salută propunerea preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, privind organizarea Summitului Consiliului European la Sibiu, potrivit unui comunicat de presă.

Administraţia prezidenţială a transmis: "Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, apreciază în mod deosebit mesajul de unitate a Uniunii Europene şi de consolidare a proiectului european transmis astăzi de către Preşedintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, în discursul susţinut în faţa Parlamentului European. Viziunea Comisiei Europene este aceea a unei Uniuni mai puternice, în deplină concordanţă cu poziţia exprimată în mod repetat de către Preşedintele României".

Conform sursei, preşedinţia subliniază că ţara noastră rămâne un partener profund ataşat ideii europene şi pe deplin implicat în eforturile de avansare a integrării, într-o formulă de unitate şi coeziune, fără fragmentări în rândul statelor membre. Este angajamentul ferm al ţării noastre de a contribui la consolidarea proiectului european, ca obiectiv strategic.

Potrivit sursei citate, preşedintele Klaus Iohannis salută propunerea preşedintelui Jean-Claude Juncker de organizare a unei reuniuni a Consiliului European la Sibiu, în data de 30 martie 2019, pe perioada exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE, summit care va viza chestiuni strategice privind viitorul Uniunii Europene.

(A.C.)

------

Actualizare 13:57 Juncker vrea un ministru UE al Finanţelor şi un Fond Monetar European

Uniunea Europeană (UE) ar trebui să aibă un ministru al Economiei şi Finanţelor, dar nu un buget şi un parlament separate ale zonei euro, a declarat miercuri, la Srasbourg, preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, potrivit Reuters.

Acest ministru ar fi totodată preşedintele miniştrilor de Finanţe al zonei euro şi ar răspunde în faţa Parlamentului European (PE), a adăugat el.

Conform sursei, acest ministru ar urma să fie însărcinat cu problemele economice şi financiare nu doar ale zonei euro, ci ale întregii UE, a continuat Juncker în discursul despre "starea Uniunii" pe care l-a susţinut la Strasbourg, în Parlamentul European (PE).

Înfiinţarea unui post de ministru UE al Finanţelor şi nu a unui post de ministru al zonei euro al Finanţelor - aşa cum a propus Franţa - este un efort de a preîntâmpina disensiuni între cele 27 de state care vor rămâne în Uniune după plecarea Marii Britanii, în 2019, potrivit unor oficiali europeni.

Ideea unui ministru de Finanţe al zonei euro a fost promovată de preşedintele francez Emmanuel Macron, informează sursa.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat luna trecută, în cadrul unei întâlniri cu Macron, că îşi poate imagina înfiinţarea unui post de ministru care să se ocupe de finanţele şi economia europene.

Juncker a declarat: "Avem nevoie de un ministru european al Economiei şi Finanţelor, un ministru care să promoveze şi să susţină reforme structurale importante în statele noastre membre. Noul ministru ar trebui să coordoneze toate instrumentele financiare ale UE care pot fi desfăşurate atunci când un stat membru se află în recesiune sau este afectat de o criză fundamentală".

În loc de înfiinţarea unui nou post, el a apreciat că funcţia ar trebui să-i fie dată vicepreşedintelui Comisiei Europene - o sugestie care ar urma să antreneze o rezistenţă aprigă din partea guvernelor statelor membre ale zonei euro, mai ales a Berlinului, scrie Reuters.

Conform sursei din presa externă, Juncker a făcut aceste declaraţii în contextul dezbaterii cu privire la viitorul zonei monedei unice din care fac parte 19 state, care - a subliniat şeful Comisiei - este necesar să se extindă la toate statele membre UE care nu fac parte din ea şi care nu au cerut o derogare în acest sens.

Juncker a menţionat, fără să facă alte precizări: "Statele membre (UE) care vor să adere la (zona) euro trebuie să fie capabile să facă acest lucru. De aceea propun să se înfiinţeze un instrument de aderare la zona euro, care să ofere asistenţă tehnică şi chiar financiară".

El a apreciat că până când Marea Britanie va părăsi UE, în martie 2016, aderarea la zona euro şi participarea la uniunea bancară - care implică un singur supervizor UE, o autoritate de reglementare şi un sistem de garanţie a depozitelor - ar trebui să fie norma tuturor statelor membre ale Uniunii.

Juncker a respins însă ideea franco-germană de înfiinţare a unui buget separat al zonei euro, pe lângă bugetul pe termen lung al UE, şi a unui Parlament al Zonei Zuro separat, alături de Parlamentul European, se mai arată în sursa menţionată.

Şeful Comisiei a susţinut: "Noi nu avem nevoie de un buget pentru zona euro, ci de o linie de buget puternică în cadrul bugetului UE. Nu mă dau în vânt nici după ideea de a avea un Parlament al Zonei Euro separat. Parlamentul zonei euro este Parlamentul European".

Potrivit sursei citate, el a spus de asemenea că fondurile alocate salvării zonei euro - Mecanismul European de Stabilitate (MES) - ar trebui să fie transformate în Fondul Monetar European (FME) şi să devină o insituţie UE şi nu una interguvernamentală, aşa cum este MES în prezent.

Viitorul ministru de Finanţe al UE ar urma să conducă şi FME, a adăugat Juncker.

Şeful Comisiei nu a oferit alte precizări despre eventualele sarcini ale FME.

Juncker a anunţat doar că CE va prezenta o propunere în acest sens, dar şi şi cu privire la atribuţiile unui eventual ministru UE al Finanţelor, pe 7 decembrie.

(A.C.)

-------

Actualizare 11:54

Jean-Claude Juncker a propus ca la o zi după ieşirea Marii Britanii din UE să se ţină un summit european la Sibiu, informează Reuters.

Acest summit, ce urmează să aibă loc pe 30 martie 2019, va fi dedicat stabilirii direcţiei viitoare a Uniunii Europene, transmite Hotnews.

(M.I.)

------

Actualizare 11:47 Juncker a promis să rezolve problema diferenţei de calitate între alimente vândute sub aceeaşi marcă în Est şi în UE

Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a avertizat miercuri, la Strasburg, în al treilea discurs despre "starea Uniunii" Europene, că nu poate să accepte ca cetăţenilor din Europa Centrală şi de Est să li se vândă - sub aceeaşi marcă - alimente de o calitate mai proastă decât în restul UE, relatează The Associated Press.

Juncker a denunţat drept ilegală această practică şi a anunţat, în acest discurs pe care l-a susţinut în faţa membrilor Parlamentului European (PE), că UE îşi va intensifica eforturile în privinţa calităţii alimentelor în întreaga Europă.

Autorităţile şi consumatori din Ungaria, Slovacia, România şi alte ţări foste comuniste şi-au exprimat frustrarea faţă de faptul că alimentale vândute de către mărci internaţionale în ţările lor conţin adesea ingrediente de o calitate mai proastă decât cele vândute în restul UE, conform sursei menţionate anterior.

Şeful Comisiei s-a angajat să abordeze această problemă.

Juncker încearcă în acest mod să îmbunătăţească relaţiile uneori tensionate între Comisie şi unele părţi ale Europei centrale, consideră unii observatori.

(A.C.)

------

Actualizare 11:26 Juncker se opune unei aderări a Turciei la UE în viitorul apropiat

Turcia se depărtează singură de UE şi nu va deveni o ţară membră a blocului european în "viitorul previzibil", a declarat miercuri, la Strasbourg, în al trilea său discurs despre "starea Uniunii" Europene preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, relatează The Associated Press.

Conform sursei, Turcia se îndepărtează de o vreme de Uniunea Europeană cu paţi uriaşi, a subliniat şeful Comisiei.

Juncker l-a criticat atât pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, cât şi Guvernul de la Ankara, cărora le-a reproşar că au arestat jurnalişti şi că i-au catalogat pe unii lideri europeni drept "fascişti şi nazişti", informează News.ro.

Potrivit sursei citate, această atitudine a Ankarei "exclude aderarea la UE a Turciei în viitorul previzibil", a anunţat preşedintele Comisiei.

(A.C.)

-----

Actualizare 11:19 Şeful CE promite înfiinţarea unei agenţii paneuropene în domeniul securităţii cibernetice

Jean-Claude Juncker a promis că va propune să se înfiinţeze o agenţie paneuropeană în domeniul securităţii cibernetice, în contextul în care cresc atacurile online în întreaga lume, relatează The Associated Press.

Şeful Comisiei Europene (CE) a declarat: "Atacurile cibernetice sunt uneori mai periculoase la adresa stabilităţii democraţiilor şi economiilor decât puştile şi tancurile".

"Atacurile cibernetice nu au frontiere şi nu iartă pe nimeni", a avertizat el în faţa eurodeputaţilor reuniţi la Strasbourg.

Comisia Europeană (CE) va propune ca Cei 28 să înfiinţeze o agenţie în domeniul securităţii cibernetice şi să se dezvolte şi mai multe instrumente în vederea unei îmbunătăţiri a apărării în faţa acestui tip de atac, a anunţat Juncker.

----

Actualizare 11:14 "Europa are o responsabilitate colectivă" faţă de îmbunătăţirea situaţiei în centrele pentru migranţi din Libia, afirmă Juncker

"Europa are o responsabilitate colectivă" în a ajuta la îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie a migranţilor în Libia, a declarat astăzi, la Strasbourg, în discursul despre "starea Uniunii", preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, relatează The Associated Press, potrivit News.ro.

Uniunea Europeană este necesar să coopereze îndeaproape cu Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) pentru a se asigura că această "situaţie scandaloasă" încetează, a subliniat Juncker.

Bruxellesul a fost criticat din cauza politicilor cu privire la Libia vizând oprirea afluxului de migranţi care traversează din această ţară aflată în haos Marea Mediterană către Italia.

Numeroşi migranţi sunt blocaţi în centre periculoase şi insalubre în această ţară din nordul Africii, devastată de un sângeros conflict intern, conform sursei citate.

-----

Actualizare 10:55

România şi Bulgaria trebuie aduse în Schengen, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Juncker a afirmat: "E timpul să aducem România şi Bulgaria în Schengen. Şi Croaţia trebuie adusă în Schengen, după ce îndeplineşte condiţionalităţile tehnice".

-----

Actualizare 10:32 Jean-Claude Juncker: "Migratia trebuie sa rămână pe radarul nostru"

Jean-Claude Juncker a declarat că migraţia "trebuie sa rămână pe radarul nostru" şi că fluxul migraţiei prin Mediterană a fost mai bine controlat graţie acordului cu Turcia.

Juncker a afirmat, potrivit Hotnews: "Migraţia trebuie să rămână pe radarul nostru. Am făcut progrese reale. Ne apărăm mai eficient graniţele externe. Am redus masiv migraţia graţie acordului cu Turcia şi am controlat mai bine fluxul prin Mediterană. Am redus considerabil numărul vieţilor pierdute. Aduc un omagiu Italiei pentru generozitatea sa în gestionarea problemei migraţiei. Europa are o responsabilitate colectivă pentru a încheia situaţia scandaloasă a migranţilor. Chiar dacă nu toate statele membre împărtăşesc solidaritatea, UE în întregul său e solidară. UE a primit anul trecut de trei ori mai mulţi membri decât SUA, Canada şi Australia luate împreună. Sunt foarte mândru de tinerii europeni care au făcut voluntariat pentru migranţi. Trebuie sa ne dublăm eforturile. La finalul lunii, Comisia va prezenta propuneri noi pentru întoarcerea migranţilor în ţările de unde au venit".

-----

Actualizare 10:27

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a declarat la Strasbourg că "e timpul să construim o Europă mai puternică pentru 2025".

Totodată, a afirmat că a adresat preşedintelui Parlamentului European o scrisoare privind intenţiile pentru anul viitor.

----

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susţine astăzi la Strasbourg discursul anual privind Starea Uniunii.