Va avea Italia un premier-marionetă şi o monedă paralelă?

Italia a depăşit recent Germania în "cursa" formării guvernului după alegerile generale. În timp ce principala economie a zonei euro a trebuit să aştepte mai bine de o jumătate de an sfârşitul negocierilor, italienilor le-au fost suficiente circa două luni.

După cum arată agenţiile de presă, un profesor de drept venit de nicăieri, Giuseppe Conte, a fost "ales" de liderii principalelor partide, Matteo Salvini (Liga Nordului) şi Luigi Di Maio (Mişcarea 5 Stele), să ocupe scaunul de premier, astfel încât să fie depăşit impasul politic şi să fie evitate alegerile anticipate.

Salvini şi Di Maio vor ocupa, se pare, funcţiile de ministru de interne, respectiv ministru al muncii şi dezvoltării economice, iar cei doi sunt caracterizaţi de Bloomberg drept "păpuşarii rivali pe care trebuie să-i înfrunte Conte".

Înainte de apariţia în presă a numelui noului premier, informaţiile referitoare la programul de guvernare au creat panică pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale.

Randamentul obligaţiunilor de 10 ani a crescut accelerat în doar câteva zile, de la circa 1,9%, până la 2,4% (vezi graficul).

Unul dintre motive a fost "propunerea" coaliţiei de ştergere a 250 de miliarde de euro din datoria publică, adică valoarea nominală a obligaţiunilor achiziţionate de BCE prin tipărire.

Un maxim al randamentului pentru obligaţiunile de 10 ani din ultimii 3 ani şi jumătate, de 2,535%, s-a înregistrat în martie 2017. Achiziţia prin tipărire a obligaţiunilor Italiei de către BCE, cu mult peste cota stabilită în funcţie de participarea la capitalul băncii, a împins randamentul din nou sub 2% până la sfârşitul anului trecut şi l-a menţinut acolo până zilele trecute.

Pe fondul creşterii accelerate a costurilor de finanţare, Bloomberg a scris că "BCE trebuie să oprească putregaiul de la nivelul obligaţiunilor Italiei", iar autorul articolului, Marcus Ashworth, consideră că pragul de 2,4% este crucial. În opinia sa, menţinerea peste 2,4% a randamentului obligaţiunilor de 10 ani va însemna că "promisiunea lui Draghi (n.a. aceea din 2012, de a face totul pentru apărarea monedei unice) s-a terminat cu un eşec". Dar oare politica BCE din ultimii ani nu a contribuit tocmai la crearea celor mai bune condiţii pentru extinderea "putregaiului"?

Conform datelor de la Investing.com, după o creştere a randamentului până la 2,41% în 21 mai 2018, ieri s-a înregistrat o scădere substanţială, până la circa 2,29%. Oare a intrat BCE puternic pe piaţă pentru a apăra pragul de 2,4%?

Din păcate, "reduta" este tot mai greu de apărat, în condiţiile în care datele oficiale arată o datorie publică de circa 2,35 trilioane de euro, respectiv 138% din PIB, pentru care se plăteşte o dobândă anuală de peste 90 de miliarde de euro.

În ciuda acestei poveri uriaşe, noua coaliţie guvernamentală doreşte să stimuleze economia prin cheltuieli şi mai mari, dar care nu vor apărea în datoria oficială.

Soluţia se numeşte mini-BOT, titluri guvernamentale cu valoare nominală unitară redusă (între 1 şi 500 de euro), care nu plătesc dobândă şi nu au scadenţă, al căror scop este plata arieratelor înregistrate pentru furnizori şi creditori. Aceste instrumente sunt similare unor chitanţe, iar investitorii le consideră "o monedă paralelă", după cum scrie Bloomberg.

Cei care primesc chitanţele guvernamentale în schimbul datoriilor restante le vor putea folosi pentru plata impozitelor şi plata bunurilor şi serviciilor oferite de companiile de stat. Companiile private nu vor fi obligate să le accepte ca mijloc de plată. De asemenea, chitanţele pot fi schimbate, la un discount, pentru euro.

Reprezentanţii Ligii Nordului au declarat că instrumentele mini-BOT nu reprezintă un mijloc legal de plată, astfel încât să nu fie încălcat monopolul BCE în ceea ce priveşte emisiunea monedei unice, cu toate că economis­tul-şef al Ligii, Claudio Borghi, a declarat anterior pentru un cotidian italian că "noile titluri pot fi cheltuite oriunde, pentru a cumpăra orice", după cum scrie Zerohedge.

După cum arată mai multe analize recente, "emisiunea" unor "bani fiscali" de tipul mini-BOT nu intră în contradicţie cu legislaţia Uniunii Europene, ci reprezintă un credit fiscal, care "creează un drept de a reduce obligaţiile fiscale scadente".

Un avantaj major îl reprezintă faptul că noii "bani fiscali" nu vor fi incluşi în datoria publică, iar statul nu poate intra în default faţă de aceste instrumente, deoarece se obligă doar să le accepte pentru plăţi, fără să-şi asume obligaţia răscumpărării lor, după cum scrie economistul Marco Cattaneo pe blogul său, Basta con l'Eurocrisi.

Propunerea de introducere a instrumentelor mini-BOT a fost rapid atacată în numeroase luări de poziţie din presa italiană, iar unul dintre argumente este acela că noile chitanţe vor fi folosite pe scară largă în economia subterană şi activităţi ilegale, în condiţiile în care nu există o limită superioară pentru plăţi, cum există în cazul plăţilor cu numerar.

Cea mai mare problemă, în special pentru autorităţile europene, o reprezintă, însă, posibila destabilizare a sis­temului euro. "Existenţa banilor fiscali poate constitui primul pas către părăsirea euro de către un stat, dacă aceştia sunt declaraţi, la un moment dat, mijloc legal de schimb", mai arată Marco Cattaneo.

Tocmai din acest motiv, reacţia unor oficiali francezi în faţa noului program de guvernare al coaliţiei din Italia a fost deosebit de dură.

Financial Times scrie că ministrul francez de finanţe, Bruno Le Maire, a avertizat că trebuie respectate regulile bugetare ale UE, altfel va fi subminată moneda unică.

Avertismentul este cel puţin deplasat, având în vedere că Franţa este una dintre ţările care a depăşit limita deficitului bugetar de ani buni, iar sancţiunile nu au fost aplicate, deoarece "Franţa este Franţa", după cum justifica Jean-Claude Juncker lipsa de acţiune a Comisiei Europene.

Replica lui Matteo Salvini a fost imediată. "Aceasta este o altă invazie inacceptabilă a terenului", a scris Salvini pe contul său de Twitter şi a subliniat că "nu am cerut voturile pentru a continua pe calea sărăciei şi imigraţiei". "Italienii în primul rând!", a mai exclamat liderul Ligii.

Reacţia pieţelor la propunerea de ştergere a unei părţi a datoriei a determinat cele două partide să o elimine, deocamdată, din program, în condiţiile în care preşedintele Sergio Mattarella încă nu a oferit mandatul oficial pentru noul guvern.

Într-o analiză preluată de Zerohedge, Bill Blain, de la Mint Partners, consideră că situaţia din Italia nu va degenera, iar "dramatismul" se va tempera, deoarece "nici Bruxelles-ul şi nici politicienii italieni nu vor permite apariţia unui cutremur în zona euro", în condiţiile în care "BCE va cumpăra în continuare obligaţiunile Italiei şi negocierile din spatele uşilor închise vor oferi o faţă de buni europeni noilor membri ai guvernului de la Roma".

Dar ce se va întâmpla când BCE va opri achiziţiile nete ale obligaţiunilor emise de marii datornici europeni, odată cu finalizarea programului de relaxare cantitativă?

Va fi suficientă doar "rotaţia" titlurilor care ajung la maturitate cu altele noi pentru a ţine sub control costurile de finanţare, chiar dacă majorarea dobânzii de politică monetară va fi amânată pe termen mai lung?

Abia atunci va începe cu adevărat drama ţărilor aflate pe lista faliţilor Europei, unde Italia ocupă un loc de frunte.