În condiţiile în care companiile unde statul este acţionar majoritar ar trebui să vireze la buget 90% din profitul înregistrat în 2016 conform unei decizii a Guvernului, Executivul estimând de altfel încasările din dividende în creştere cu 42% faţă de nivelul din anul anterior, compania farmaceutică s-a trezit luni, 6 martie, să propună acţionarilor aprobarea unei rate de distribuţie de numai 52%.
Mai exact, din cele 30,37 milioane lei cât reprezintă profitul din 2016, Antibiotice propune acţionarilor să aprobe alocarea a 15,77 milioane lei pentru fondul de dividende (52%) iar diferenţa de 14,59 milioane lei va fi utilizată la surse proprii de finanţare. Statul, prin Ministerul Sănătăţii, are o cotă de 53% în acţionariat, restul fiind acţionari privaţi (o poziţie importantă are SIF Oltenia, cu 14,2%). La finalul comunicatului transmis BVB compania încearcă să-şi justifice gestul de frondă la adresa politicii Guvernului astfel: "Consecvenţi politicilor noastre cu privire la creşterea cifrei de afaceri, reducerea costurilor şi punerea în piaţă de noi produse la preţuri mai accesibile care să conducă la înregistrarea de economii atât la populaţie cât şi la bugetul statului, acordăm în continuare o atenţie deosebită Programului investiţional pentru această perioadă şi în mod deosebit celui din 2017".
Cu alte cuvinte, dacă ne lăsaţi mai mulţi bani la dispoziţie vom inova mai mult şi vom aduce pe piaţă medicamente la preţuri mai mici astfel încât populaţia să plătească mai puţin şi implicit şi statul care compensează o parte a preţurilor. Argumentul nu prea stă în picioare pentru că inovaţiile în materie de medicamente nu sunt aruncate pe piaţă la preţ de dumping, dar în spatele ratei mai mici de alocare propusă de conducerea Antibiotice se poate ascunde şi altceva. Pe de-o parte, îngrijorarea managementului că în lipsa unor fonduri suplimentare depăşirea ţintelor asumate uzual prin BVB va fi mai modestă şi implicit şi bonusurile lui de performanţă, pe de altă parte teama că Antibiotice va face faţă mai greu unei pieţe extrem de concurenţiale precum cea din industria pharma. Sublinierea acestui aspect, în antiteză cu monopolurile (Transelectrica, Transgaz, Conpet) sau duopolurile (Romgaz) listate la bursă unde statul are pachetul majoritar şi de unde primeşte grosul dividendelor, ar fi fost poate mai de efect.
Ce vor face reprezentanţii Ministerului în AGA, vor vota pentru dezvoltarea companiei sau pentru susţinerea unui plan guvernamental ambiţios care vizează creşteri de venituri pentru salariaţi şi cheltuieli mai mari cu prestaţiile sociale? Cele 11,5 miliarde de lei pe care statul le-ar încasa în plus de la Antibiotice (la o rată de alocare de 90%), în condiţiile în care veniturile la bugetul de stat din dividende sunt estimate în 2017 la 3,14 miliarde lei, nu cântăresc prea mult. Totuşi, tolerarea frondei de la Antibiotice ar reprezenta o primă cedare, nu de foarte bun augur având în vedere că restul companiilor cu statul acţionar majoritar nu au anunţat încă propunerile privind politica de dividende. Probabil că vom avea în final o alocare de 90% la Antibiotice după votul din AGA de la începutul lunii aprilie cu promisiunea ca, în anii viitori, va fi prioritară dezvoltarea societăţii...
Să mai spunem că faţă de anii de boom bursier din 2007-2008, când acţiunile atingeau un maxim de 1,6 lei, cotaţiile Antibiotice sunt încă departe de acea zonă, cu 0,556 lei/acţiune la închiderea din 6 martie. Totuşi, revirimentul este evident având în vedere că în vara lui 2016 preţul unei acţiuni coborâse la 0,44 lei (un impuls consistent l-a oferit SIF Oltenia care a cumpărat agresiv la începutul anului majorându-şi cota cu 0,5%).
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2017, 00:14)
corectie 11,5 miliarde de lei -> 11,5 milioane