VALER MARIAN, O NOUĂ SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE IOHANNIS: "Nu vă lăsaţi înconjurat! (III)"

Senatorul Valer Marian continuă seria de scrisori deschise adresate preşedintelui Klaus Iohannis, cu titlul "Nu vă lăsaţi înconjurat!", în care îl avertizează pe şeful statului despre presupusele legături politice ale Laurei Codruţa Kovesi (actualul procuror-şef al DNA), ale Alinei Bica (fosta şefă a DIICOT) şi ale procurorului general Tiberiu Niţu.

Redăm mai jos, parţial, textul documentului:

"Având în vedere atribuţiile preşedintelui României privind numirea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor-şefi ai DNA şi DIICOT, la propunerea ministrului Justiţiei şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, consider că este firesc şi binevenit să ştiţi ce oameni au fost promovaţi în fruntea acestor unităţi de parchet, în prima jumătate a anului 2013, de către predecesorul dumneavoastră, Traian Băsescu, în tandem cu primul ministru Victor Ponta, care a deţinut portofoliul de ministru interimar al Justiţiei în perioada în care au fost operate aceste numiri, în baza mult discutatului şi contestatului pact de coabitare încheiat între şeful statului şi şeful guvernului.

• Principalul criteriu de selecţie a lui Kovesi: amiciţia cu şefa de cabinet a lui Macovei

Cele mai multe discuţii le-a comportat numirea doamnei Laura Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef al DNA, după ce anterior, timp de şase ani (2006-2012), în care a deţinut funcţia de procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o fost percepută drept un instrument sau o slugă a preşedintelui Traian Băsescu, a ministrului Justiţiei Monica Luisa Macovei şi a generalului Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI (şi seful de facto al principalului serviciu secret al ţării). Laura Codruţa Kovesi a fost numită procuror general al României, în mod surprinzător, în cursul anului 2006, la vârsta de 33 ani, de către preşedintele Traian Băsescu la propunerea ministrului justiţiei Monica Luisa Macovei, deşi nu se remarcase până atunci în domeniul practicii şi doctrinei judiciare. Kovesi a fost o studentă mediocră, conform unor profesori de-ai săi de la Facultatea de Drept a Universităţi Babeş Bolyai Cluj Napoca, şi avea o experienţă de procuror de circa 10 ani, fără rezultate sonore, activând la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu şi apoi la structura locală a DIICOT. Kovesi devenise cunoscută şi agreată la Sibiu mai degrabă pentru că era fiica celui mai longeviv procuror şef din regimul ceauşist, tatăl său, Ioan Lascu, conducând Parchetul Mediaş (oraş cunoscut drept fieful gazului metan românesc) timp de 30 de ani.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a motivat, la final de mandat, că ar fi numit-o procuror general al României pe necunoscuta Laura Codruţa Kovesi, întrucât i s-a spus că a avut cel mai bun randament în soluţionarea cauzelor în calitate de şefă la DIICOT Sibiu. Fals, pentru că pe anul precedent numirii sale în funcţie, respectiv pe anul 2005, structura DIICOT Sibiu s-a clasat doar pe locul 10 din 16 unităţi de profil, deci în a doua parte a clasamentului întocmit pe baza criteriilor de performanţă profesională. De altfel, Traian Băsescu a falsat şi când a motivat că l-a numit pe Daniel Morar procuror-şef la DNA, întrucât, anterior, a avut curajul să aresteze un senator, referinduse la senatorul PD de Bistriţa-Năsăud, Liviu Ciupe. Pe de o parte, Liviu Ciupe nu mai era senator la data arestării, ci deţinea funcţia de director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, şi a fost arestat pentru pretinse fapte comise în această funcţie, în care a fost numit taman de Traian Băsescu, pe atunci ministru al Transporturilor în gurvenul CDR-PD-UDMR. Conducerea PD a protestat atunci vehement împotriva arestării lui Ciupe, în mod deosebit vicepreşedinţii Ioan Oltean (care-i era amic şi coleg în cadrul organizaţiei judeţene Bistriţa- Năsăud a PD) şi... Traian Băsescu (care-i era şef şi pe linie profesională). Pe de altă parte, arestarea lui Liviu Ciupe s-a dovedit nelegală, abuzivă, întrucât a fost achitat de toate instanţele de judecată din România, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat şi obligat statul român să-i achite despăgubiri de 500.000 de euro pentru perioada în care a fost arestat abuziv de către procurorul Morar.

Revenind la Laura Codruţa Kövesi, aşa cum am mai afirmat de-a lungul ultimelor trei ani în mai multe declaraţii politice, aceasta a fost numită în 2006 în funcţia de procuror general al României pe criterii clientelare, în baza unor relaţii de prietenie şi de colegialitate cu decidenţi ai puterii portocalii. Cuvântul decisiv l-a avut ministrul Justiţiei Monica Luisa Macovei, căreia Laura Codruţa Kovesi i-a fost recomandată de către şefa sa de cabinet, judecătoarea Monica Niculescu, care i-a fost colegă de facultate (de an şi de grupă) şi prietena apropiată lui Kovesi. (...)

Marea luptătoare anticorupţie şi pro integritate Monica Luisa Macovei a afirmat, în mai multe rânduri, că a propus-o procuror general al României pe Laura Codruţa Kovesi în urma unei selecţii riguroase. Nu putem fi, însă, atât de naivi să credem că din această selecţie a ieşit câştigătoare tamam fosta colegă şi prietenă apropiată din facultate a şefei sale de cabinet.Cu ocazia numirii, Laura Codruţa Kovesi şi păpuşarii ei au profitat şi de faptul că aceasta a fost colegă de facultate şi cu preşedintele PD, Emil Boc, şi că alt greu al PDL, secretarul general Vasile Blaga, se afla în relaţii apropiate cu tatăl său, Ioan Lascu, printr-un prieten comun din Mediaş, Florin Muntean, lider local al PDL şi director general al Societăţii Naţionale Transgaz (pe care Blaga l-a etichetat «cel mai bun prieten din armată şi din facultate»).

Conform unor procurori mai vârstnici sau mai tineri din cadrul Parchetului General şi DNA, Traian Băsescu şi Monica Macovei au aplicat principiul nulităţilor controlabile în cazul promovării lui Laura Codruţa Kovesi şi a lui Daniel Morar. Potrivit acestui principiu, în funcţiile-cheie din instituţiile fundamentale ale statului au fost promovate cu precădere persoane mediocre profesional, obediente şi şantajabile, relativ tinere şi originare din provincie, pentru a putea fi controlate şi manipulate de promotorii şi protectorii lor politici. Simptomatic este că, datorită obedienţei manifestate, Traian Băsescu a renominalizat-o pe Kovesi în funcţia de procuror general al României în anul 2009, deşi Consiliul Superior al Magistraturii (autoritatea supremă şi reprezentatitvă a justiţiei din România) a respins categoric renumirea sa (cu 5 voturi contra şi un vot pentru). Kovesi a fost susţinută puternic şi de generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, după ce, sub oblăduirea sa, Parchetul General şi DNA au devenit anexe ale SRI (performanţă pe care securitatea nu a reuşit -o cu procuratura în timpul regimului ceauşist). În fine, Băsescu şi Coldea au impus-o pe Kovesi în funcţia de procuror şef al DNA în 2013, reuşind să înfrângă opoziţia iniţială a primului ministru Victor Ponta cu ajutorul pupilei prezidenţiale Elena Udrea şi al ambasadei SUA la Bucureşti.

• Alina Bica, promovată de tandemul Udrea- Băsescu, cu bunăvoinţa lui Ponta

Promovarea doamnei Alina Bica în funcţia de procuror şef al DIICOT este în principal opera fostului preşedinte Traian Băsescu, dar a avut o anumită contribuţie şi premierul Victor Ponta. Prietenă cu Elena Udrea, Alina Bica a devenit şi o apropiată a ex-preşedintelui Băsescu, care a invitat-o de mai multe ori la Palatul Cotroceni, potrivit unor angajaţi ai SPP. În 2010 Udrea şi Băsescu au promovat-o pe Bica secretar de stat la Ministerul Justiţiei, unde aceasta trebuia să-l taloneze şi să-l supravegheze pe ministrul Cătălin Predoiu, care sărise din guvernarea liberală a lui Călin Popescu Tăriceanu în guvernarea democrat-liberală a lui Emil Boc. În această calitate, Bica a devenit membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în care a tăiat şi spânzuarat până în 2012 în marile şi disputatele dosare de retrocedare de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Premierul Ponta a agreat numirea Alinei Bica în fruntea DIICOT întrucât a primit recomandări în acest sens de la generalul Ilie Botoş, consilierul său pe probleme de siguranţă naţională în perioada respectivă, care era foarte ataşat de aceasta din anii în care a deţinut funcţia de procuror general al României şi a avut-o subalternă, şi de la genaralul Gabriel Oprea, naşul său la prima căsătorie şi vicepremier pentru securitate naţională, la care aspiranta era însrisă la doctorat. Interesant este că atunci SRI nu a furnizat nici şefului statului nici şefului guvernului, care deţinea interimar portofoliul justiţiei, nici o informaţie privind implicarea Alinei Bica în acte de corupţie, în calitate de procuror sau de secretar de stat la justiţie.

În funcţia de procuror şef-adjunct a fost numită, tot în 2013, în mod curios, Giorgiana Hosu, fără să o recomande vreun criteriu de performanţă în materie. Coincidenţa face că Giorgiana Hosu a fost cea mai bună prietenă a Alinei Bica din Parchetul General şi a fost o altă febleţe a ex-procurorului general Ilie Botoş. Coincidenţa mai face că Giorgiana Hosu a fost colegă cu Victor Ponta la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi la Parchetul General, având şi ea o ascensiune profesională la fel de rapidă după absolvirea facultăţii, explicabilă în parte prin poziţia şi funcţia soţului său în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. SRI nu i-a informat pe decidenţi referitor la vreo vulnerabilitate din cariera lui Hosu, deşi la adresa acesteia apăruseră acuzaţii în presă că ar fi pretins mită pentru a soluţiona o plângere penală formultată de patronul firmei Farmec din Cluj Napoca şi că soţul şi fiul său vitreg ar fi avut afaceri profitabile dubioase cu fraţii libanezi Awdi, cunoscuţi ca patroni ai firmei de distribuţie a presei Rodipet. După arestarea Alinei Bica pentru fapte de corupţie, Giorgiana Hosu a preluat conducerea DIICOT deşi trecutul său profesional ridică multe semne de întrebare.

• Tiberiu Niţu, pionul lui Ponta din fruntea Parchetului General

Tot în baza târgului din 2013, în funcţia de procuror general al României a fost numit Tiberiu Niţu, cunoscut drept un apropiat al premierului Victor Ponta, cu care a fost coleg de facultate. A şi fost vizibilă o anumită obedienţă a procurorului general Niţu faţă de premierul Ponta, daca avem în vedere uşurinţa şi celeritatea cu care acesta a primit soluţii de neîncepere a urmăririi penale sau de clasare din partea Parchetului Genaral în cazul mai multor plângeri penale formulate împotriva sa. A consternat îndeosebi soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de Victor Ponta pentru plagiatul evident comis în cazul lucrării sale de doctorat în drept.

Pot aduce drept argumentele şi soluţiile emise în cazul a doua sesizări penale formulate de către subsemnatul împotriva preşedintelui PSD Victor Ponta şi a socrului său Ilie Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD din Senatul României. Astfel, în dosarul nr. 748/P/2013, având ca abiect plângerea formulată pentru abuz în serviciu, referitor la excluderea mea abuzivă din PSD, a fost dispusă clasarea cauzei, fără să fie administrate probele solicitate, procurorul de caz de la Parchetul General neavând nici măcar curiozitatea sau curajul să-i citeze şi să-i audieze pe Victor Ponta şi pe Ilie Sârbu, deşi fusese începută urmărirea penală. Atitudinea părtinitoare faţă de Victor Ponta şi apropiaţi săi a fost şi mai evidentă în cazul unei sesizări penale depuse la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a fost înregistrată sub nr. 1549/ VIII-I / 2014, prin care am solicitat cercetarea senatorului Ilie Sârbu sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în declaraţii şi complicitate la omor calificat. Prin această sesizare, am relevat că Ilie Sârbu a declarat că nu a avut calitatea de colaborator sau de lucrător al Securităţii, cu ocazia depunerii candidaturii pentru Senatul României la alegerile parlamentare din 2004, 2008 şi 2012, deşi înainte de 1989 a fost informator al Securităţii, sub numele conspirativ «Ovidiu Marinescu» şi apoi ofiţer deplin conspirat al Centrului de Informaţii Externe (serviciul de spionaj al Securităţii), precum şi că a fost implicat în represiunea sângeroasă a populaţiei adunate în faţa Catedralei Mitropolitane Ortodoxe din Timişoara în data de 17 decembrie 1989. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arhivat în grabă această sesizare, cu motivarea că nu ar conţine codul meu numeric personal, descrierea faptei şi indicarea mijloacelor de probă. Ori, codul meu numeric personal era inserat în al treilea rând al primului aliniat al sesizării, starea de fapt era descrisă în cuprinsul a patru pagini, cu referire la fiecare infracţiune sesizată în parte, iar mijloacele de probă puteau fi deduse de un procuror profesionist din descrierea faptelor (înscrisuri, martori) şi puteau fi precizate de către subsemnatul cu ocazia audierii în calitate de denunţător.

Cert şi regretabil este că numirea procurorilor şefi în 2013 a fost un troc între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, din care a câstigat mai mult fostul şef al statului, fapt devoalat şi de fiica sa Elena Băsescu, care, mai limbută din fire, a scăpat ulterior porumbelul că tatăl său ar fi câştigat cu scorul de 5 la 1. Mai exact, Traian Băsescu a avut iniţiativa şi cuvântul decisiv în numirea procurorului şef al DNA, a procurorului şef al DIICOT şi a adjunctului acestuia, precum şi a celor doi adjuncţi ai procurorului general al României, în timp ce Victor Ponta a avut iniţiativa şi cuvântul decisiv doar în ce priveşte numirea procurorului general al României, ale cărui atribuţii au devenit tot mai limitate după ce infracţiuniile de corupţie sau asimilate acestora au fost preluate de DNA, iar criminalitatea organizată a devenit apanajul DIICOT.

(Va urma)"