VALERIU ZGONEA: "La Cameră n-a existat intenţia de blocare a activităţii autorităţii judecătoreşti"

Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, i-a transmis, astăzi, o scrisoare şefului statului, ca urmare a adresei primite marţi de la acesta, informând, printre altele, asupra Legii amnistierii şi a modificărilor la Codul Penal (CP) şi asigurând că la Cameră nu a existat intenţia de blocare a activităţii autorităţii judecătoreşti.

"Propunerea legislativă pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse (Plx 162/2013) a avut ca principal obiectiv decongestionarea sistemului penitenciar care, în prezent, are un indice de ocupare de 118%. Suprapopularea, condiţiile improprii de încarcerare, asistenţa medicală inadecvată sunt doar câteva dintre motivele care au dus, în ultimii ani, la condamnarea statului român la CEDO în procese intentate de către deţinuţi", se arată în scrisoare.

Valeriu Zgonea precizează că propunerea legislativă a ţinut cont şi de perioada tranzitorie de până la intrarea în vigoare a noului Cod Penal, "elaborat în timpul mandatului la Ministerul Justiţiei al domnului Cătălin Predoiu şi promulgat de către dumneavoastră".

"Acesta prevede diminuarea pedepselor pentru anumite infracţiuni şi dezincriminarea altora în conformitate cu practicile europene în domeniu. După cum aţi putut constata, propunerea legislativă nu a fost înscrisă pe lista de vot final în conformitate cu procedurile parlamentare. În ceea ce priveşte domeniul de reglementare a propunerii legislative, plenul Camerei Deputaţilor se va pronunţa asupra necesităţii acesteia în momentul în care iniţiativa legislativă va fi supusă votului final", potrivit sursei citate.

În ceea ce priveşte amendarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor prin adoptarea unui Cod de conduită al parlamentarilor, Zgonea a precizat că aceasta reprezintă o nouă etapă în procesul de reformă şi modernizare a Parlamentului. "În acest sens, vă informez că instituţiile europene au apreciat eforturile recente ale Parlamentului României şi au recomandat, de altfel, adoptarea unui Cod de conduită al parlamentarilor în ultimul raport de ţară privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) al Comisiei Europene din ianuarie 2013", adaugă preşedintele Camerei Deputaţilor.

"În acest sens, proiectul Codului de conduită a fost transmis pentru consultare Parlamentului European şi spre informare, asupra demersului, Comisiei Europene. După consultarea Parlamentului European, proiectul va fi înaintat Consiliului Europei şi experţilor Comisiei de la Veneţia pentru exprimarea unui punct de vedere. În prezent, propunerea legislativă (Plx 565/2013) a fost transmisă Consiliului Legislativ şi Guvernului, după care vor fi sesizate comisiile de specialitate. Nu în ultimul rând, consider oportun să vă înştiinţez că în procesul legislativ al Camerei Deputaţilor nu există Plx 656/20132, potrivit sursei citate.

"Referitor la procedura de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva deputaţilor Victor Paul Dobre şi László Borbély (foşti miniştri), după cum v-am mai comunicat prin adresa numărul 1/2220/VZ din data de 26.11.2012, nu există nicio reglementare legală şi regulamentară care să prevadă posibilitatea reluării dezbaterilor şi votului asupra acestor solicitări. În cazul acestor foşti miniştri, la nivelul Camerei Deputaţilor, procedura privind solicitarea referitoare la cererea de urmărire penală s-a încheiat neîntrunindu-se majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea unor Hotărâri privind cererea de urmărire penală a deputatului Victor Paul Dobre şi, respectiv, a deputatului Lázsló Borbély", mai arată Zgonea în scrisoare.

Referitor la declaraţiile privind modificările aduse Codului Penal, preşedintele Camerei Deputaţilor precizează că aceste modificări ţin cont de faptul că statutul membrilor Parlamentului, ca reprezentanţi ai poporului, este diferit de statutul funcţionarilor publici, aşa cum este prevăzut în Constituţie şi în Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013 a Curţii Constituţionale. Primarii, preşedinţii de consilii judeţene şi consilierii locali şi judeţeni nu fac obiectul modificărilor aduse Codului Penal.

Zgonea a precizat că modificările aduse Codului Penal nu afectează cu nimic nici activitatea DNA.

"În articolul 13 din OUG 43/2002 privind DNA este prevăzut explicit că parlamentarii intră în sfera de competenţă şi cercetare a DNA. Ca atare, parlamentarii pot fi în continuare cercetaţi şi sancţionaţi pentru fapte de corupţie. Modificările aduse Codului Penal nu aduc niciun tratament preferenţial pentru deputaţi şi senatori, care răspund în faţa legii la fel ca oricare alt cetăţean al României", i-a transmis Zgonea lui Băsescu.

El l-a asigurat pe şeful statului că la Camera Deputaţilor nu a existat niciodată intenţia de blocare sau tergiversare în vreun fel a activităţii autorităţii judecătoreşti.

"Mai mult, de la preluarea mandatului de Preşedinte al Camerei Deputaţilor, am dispus toate măsurile necesare pentru a asigura o cooperare eficientă şi transparentă între forul legislativ şi toate instituţiile statului, inclusiv autoritatea judecătorească. Toate solicitările au fost analizate şi soluţionate cu celeritate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi potrivit atribuţiilor constituţionale pe care Camera Deputaţilor le are", se mai arată în scrisoarea menţionată.