"Varianta finală a Codului fiscal încurajează pe termen scurt mai degrabă consumul decât investiţiile"

Actualizare 13:56 Guvern: OUG pentru introducerea sistemului de impozitare diferenţiat pentru microîntreprinderi

Guvernul a aprobat astăzi unele măsuri fiscale în scopul stimulării investiţiilor şi creării de noi locuri de muncă: devansarea cu un an a reducerii impozitului pentru veniturile din dividende, reducerea TVA pentru livrarea apei potabile şi a apei pentru irigaţii, precum şi introducerea unui sistem de impozitare diferenţiat pentru microîntreprinderi, informează un comunicat al Executivului.

Noile măsuri fiscale au fost aprobate printr-o Ordonanţă de Urgenţă care se va aplica începând cu 1 ianuarie 2016.

Potrivit actului normativ, începând de anul viitor se va extinde aplicarea cotei reduse de TVA de 9% şi pentru livrarea apei potabile şi a apei pentru irigaţii în agricultură.

De asemenea, Guvernul a decis ca reducerea cotei de impozitare de la 16% la 5%, aplicabilă dividendelor distribuite persoanelor române, fizice şi juridice, precum şi dividendelor obţinute, din România, de persoane nerezidente, să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016. "Măsura are în vedere creşterea investiţiilor şi favorizarea dezvoltării societăţilor de tip holding, încurajrea păstrării în ţară a capitalului românesc, dinamizarea procesului de repatriere a capitalului românesc, încurajând, totodată, restructurarea societăţilor comerciale în scopul adaptării lor la exigenţele mediului economic şi financiar, naţional şi european, aflat în continuă schimbare", consideră Guvernul.

O altă măsură inclusă în Ordonanţa de Urgenţă se referă la impozitarea microîntreprinderilor şi vizează două aspecte. Se majorează plafonul de încadrare în categoria "microîntreprindere" de la 65.000 euro la 100.000 euro cifră de afaceri pe an fiscal. Totodată, se introduce un sistem de cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi, între 1% şi 3%, după cum urmează:

a) 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi, inclusiv;

b) 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;

c) 3 % pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi.

"Modificarea are rolul să contribuie la încurajarea creării de noi locuri de muncă şi la aşezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderile cu şi fără salariaţi", arată Guvernul.

Actul normativ adoptat de Guvern include şi alte prevederi:

- Extinderea categoriei persoanelor juridice române care nu datorează impozit pe profit pentru veniturile obţinute şi utilizate potrivit reglementărilor legale în domeniul educaţiei naţionale. În această categorie vor intra, potrivit acestui act normativ, şi unităţile de învăţământ particular preuniversitar;

- Exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice care deţin o asigurare pentru boală şi maternitate pe teritoriul unui stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate;

Prelungirea cu o lună, respectiv până la 31 martie 2016, a termenului pentru depunerea următoarelor documente:

a) declaraţiile privind clădirile proprietatea persoanelor fizice sau juridice cu destinaţie nerezidenţială sau mixtă;

b) declaraţiile privind mijloacele de transport radiate din circulaţie;

c) justificările eliberate în anul 2015 privind scutirile sau reducerile de la plata impozitului pe clădiri, terenuri sau mijloace de transport, în cazul persoanelor îndreptăţite;

- Introducerea reglementării potrivit căreia în cazul înmatriculării sau înregistrării unui mijloc de transport în cursul anului, proprietarul are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în termen de 30 de zile de la data dobândirii.

Ordonanţa adoptată de Guvern conţine, de asemenea, o serie de prevederi care modifică şi completează noul Cod de procedură fiscală. Una dintre modificări vizează desemnarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală drept autoritate competentă pentru efectuarea schimbului de informaţii cu statele cu care România s-a angajat printr-un instrument juridic, măsură menită să contribuie la combaterea evaziunii fiscale.

(S.A.)

------------

Reporter: Credeţi că Noul Cod Fiscal va ajuta mediul de afaceri să se dezvolte sau nu?

Daniel Anghel: Noul Cod Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală, prin elementele de clarificare legislativă şi de predictibilitate a politicii fiscale pe care le introduc, reprezintă un câştig pentru mediul de afaceri din România. În plus, decizia de reducere a cotei standard de TVA va stimula creşterea economică a ţării în 2016 şi va duce la creşterea investiţiilor şi a consumului. Sperăm, de asemenea, ca autorităţile să continue procesul de relaxare fiscală şi să elimine impozitul pe construcţiile speciale, supraacciza pe carburanţi şi să diminueze impozitul pe dividende, aşa cum, de altfel prevede textul codurilor recent adoptate. Deja vedem câteva initiaţive recente pentru devansarea acestor măsuri prin Ordonanţe de Urgenţă.

Întotdeauna este însă loc de mai bine. A nu se înţelege că nu apreciem efortul autorităţilor şi măsurile recent introduse. Cu toate acestea, aşteptăm încă măsuri de încurajare a investiţiilor şi de creştere a locurilor de muncă, cum ar fi eliminarea impozitului pe construcţii, consolidarea fiscală din perspectiva impozitului pe profit, precum şi plafonarea contribuţiilor de asigurări de sănătate.

Reporter: Unele voci susţin că în Noul Cod Fiscal sunt avantajate companiile mari, în detrimentul companiilor mici şi mijlocii. Cum comentaţi?

Daniel Anghel: Suntem de părere că decizii cum ar fi reducerea cotei standard de TVA au un efect pozitiv îndeosebi pentru consumatori, întrucât în linii mari TVA este neutră pentru business. De asemenea, măsuri avute în vedere pentru 2017 - cum ar fi eliminarea supraaccizei sau reducerea impozitului pentru dividende - au un impact pozitiv pentru toate companiile din România.

Un alt aspect pozitiv, pe care îl vor resimţi toţi contribuabilii, este extinderea aplicării scutirii de impozit a profitului reinvestit şi pentru investiţii efectuate în active cum ar fi calculatoare, maşini şi aparate de casă, programe informatice etc.

În schimb, impozitul pe construcţiile speciale (care a fost menţinut cel puţin până în 2017) afectează îndeosebi companiile mari. Astfel, costul fiscal al acestora este mult mai ridicat decat în cazul companiilor mici. Tocmai de aceea s-a şi observat tendinţa de reducere a investiţiilor în sectorul privat - foarte multe companii din sectoare precum energia, telecom sau agricultură au fost nevoite să-şi reducă investiţiile ca urmare a taxării ridicate a infrastructurii de care dispun.

De asemenea, alte măsuri fiscale, care existau şi înainte, cum ar fi stimulentele fiscale pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare, sau scutirea de la plata impozitului pe venit pentru angajaţii din domeniul IT sunt benefice atât pentru companiile mari, cât şi pentru cele de dimensiuni mai mici, aşa cum sunt mare parte din companiile antreprenoriale româneşti din sectorul IT.

Taxarea inversă sau ajustarea bazei de impozitare a TVA în cazul creanţelor neîncasate aduce avantaje pe zona de fluxuri de numerar indiferent de dimensiunea companiei. La fel se întâmplă şi în cazul măririi plafonului la 450.000 lei pentru vânzările de locuinţe sociale cu cota de TVA redusă de 5%, spre exemplu.

Aşadar, există un mix de avantaje şi dezavantaje, n-aş concluziona însă că balanţa avantajelor atârnă în favoarea companiilor mari.

Reporter: Are Noul Cod Fiscal "capcane"? Dacă da, care ar fi acestea, în opinia dumneavoastră?

Daniel Anghel: Nu le-aş numi neapărat "capcane", însă sunt aspecte care pot da naştere la interpretări diferite şi pot crea anumite probleme. Spre exemplu, dacă e să vorbim de modificările din Codul Fiscal: scăderea cotei de TVA la produse alimentare - aparent clar şi simplu de aplicat. Pot apărea însă probleme legate de încadrarea pe coduri vamale, de demonstrarea faptului că produsele au fost destinate consumului şi nu au avut alte destinaţii. Apoi, reducerea cotei standard - vor apărea probleme legate de regularizarea avansurilor, de ajustări etc. Taxarea inversă pentru livrarile de dispozitive cu circuite integrate.... Mai exact, ce include şi ce exclude în mod concret această sintagmă?

În plus, modificarea dispoziţiilor art. 11 din Codul Fiscal, un articol ce "se bucură" de o mare notorietate în ultima perioadă ca urmare a controalelor desfăşurate de ANAF, poate genera interpretări care să creeze adevărate bătăi de cap contribuabililor. Mai exact, dacă vestea bună este că, în sfârşit, legislaţia naţională recunoaşte în mod explicit aplicabilitatea jurisprudenţei comunitare în privinţa TVA, există şi un revers al medaliei, şi anume că ar exista riscul ca aceasta să fie invocată de fisc împotriva contribuabililor, chiar şi atunci când ea este contrară dispoziţiilor naţionale şi este în dezavantajul acestora.

Deşi întrebarea dvs. se referă la Codul fiscal, nu trebuie să uităm şi de Codul de procedură fiscală - şi mă gândesc aici la majorarea termenului de soluţionare a rambursărilor de TVA, aparent la "doar" 90 de zile faţă de 45 de zile în trecut (cel puţin teoretic). Cu toate acestea, noile prevederi dau posibilitatea prelungirii termenului cu până la încă 6 luni, dacă intervine vreo suspendare sau sunt necesare informaţii suplimentare. Apoi, introducerea principiului in dubio contra fiscum - o intenţie nobilă a fiscului, cu adevărat aşteptată de mediul de afaceri -, să vedem însă cum va fi ea transpusă în practică. Şi nu în ultimul rând aplicarea de la 1 ianuarie 2016 a penalităţii de nedeclarare care vine să întregească concluzia că noul cod de procedură fiscală poate fi, pe alocuri, mai neprietenos cu mediul de afaceri.

Reporter: Ministrul delegat pentru Dialog Social, senatorul PSD Liviu Pop, a declarat recent că măsura reducerii CAS cu cinci puncte procentuale la angajator a condus la crearea, într-un an de zile, a peste 200.000 de noi locuri de muncă. Aplicarea noului Cod Fiscal va conduce la crearea altor noi locuri de muncă?

Daniel Anghel: Reducerea CAS pentru angajatori a avut, într-adevăr, un efect pozitiv asupra economiei, ducând la crearea a aproximativ 120.000 de noi locuri de muncă în perioada octombrie 2014-iulie 2015, potrivit datelor Ministerul Muncii. Consiliul Investitorilor Străini a atras atenţia în repetate rânduri asupra nivelului ridicat al impozitării muncii din România, care inhibă practic crearea de noi locuri de muncă. S-a dovedit că prin reducerea contribuţiilor sociale, nu doar că s-au creat noi locuri de muncă, dar şi veniturile bugetare din contribuţiile sociale au rămas în linii mari la acelaşi nivel faţă de anul trecut.

Pe de altă parte, nu putem să nu remarcăm faptul că varianta finală a Codului fiscal încurajează pe termen scurt mai degrabă consumul decât investiţiile, ceea ce nu încurajează neapărat extinderea capacităţilor productive ale companiilor locale şi deci o creştere a nevoii de angajare.

Totuşi, suntem încrezători că economia va reacţiona de o manieră pozitiva şi la celalalte măsuri de relaxare fiscală introduse prin Noul Cod - cum ar fi reducerea impozitului pe dividende, eliminarea impozitului pe costrucţii speciale pentru agricultură şi din 2017 pentru toţi contribuabilii şi eliminarea supraaccizei la carburanţi, efectul fiind o accelerare a creşterii economice şi a investiţiilor, crearea de noi locuri de muncă şi, în timp, creşterea veniturilor bugetare şi a colectării. Un exemplu concret este scutirea de impozit pe venit pentru angajaţii implicaţi în dezvoltare de software, care a dus la creşterea semnificativă a acestei industrii în ultimii ani.

Reporter: Este sustenabilă aplicarea noului Cod Fiscal în acelaşi timp cu legea salarizării bugetarilor?

Daniel Anghel: Deocamdată nu am văzut proiectul legii salarizării în sectorul bugetar, prin urmare nu putem să ne pronunţăm şi nici nu este rolul asociaţiilor mediului de afaceri să o facă. Astfel de calcule trebuie făcute de specialiştii Ministerului de Finanţe şi în general de specialiştii în macroeconomie, inclusiv cei ai Băncii Naţionale. Putem spune însă foarte clar că politicile salariale din sectorul public vor avea un impact şi asupra sectorului privat, putând duce la creşteri salariale peste câştigurile de productivitate, ceea ce se poate traduce într-o pierdere de competitivitate la nivel extern. Prin urmare, aşteptăm să vedem un proiect realist şi fezabil al salarizării în sectorul bugetar.

De asemenea, ar trebui ca majorările salariale din sectorul bugetar să fie însoţite şi de o îmbunătăţire a serviciilor publice şi eficienţei aparatului administrativ, de sănătate sau de educaţie. Este nevoie de implementarea unor politici de resurse umane în sectorul public, cu definirea clară a unor criterii de performanţă.

Reporter: Cum percep investitorii anul electoral 2016 (aplicarea noului Cod Fiscal, alături de aşa-zisele "pomeni" electorale)? Cum va influenţa dezvoltarea localităţilor faptul că primarii au primit mână liberă să majoreze impozitele?

Daniel Anghel: Faptul că există o mai mare libertate a autorităţilor locale în privinţa stabilirii cotelor impozitelor locale este în sine un lucru bun, pentru că va crea o concurenţă între municipalităţi pentru atragerea şi păstrarea investitorilor - fie prin niveluri mai reduse de impozitare, fie prin servicii publice mai bune. Prin urmare, vedem acest lucru ca un câştig pe termen lung pentru România şi nu ca o ameninţare.

Cât priveşte perspectivele pentru 2016, ne aşteptăm la continuarea şi consolidarea creşterii economice, şi pe fondul relaxării fiscale.

Iar în ceea ce priveşte anul electoral, sperăm ca orice forţă politică va forma Guvernul, în urma alegerilor de anul viitor, să pună în aplicare angajamentele asumate de întreaga clasă politică la momentul adoptării noilor Coduri.

Reporter: Cum îşi va calcula CASS o persoană care are cumulat venituri din salariu, dividend, dobândă, tranzacţii pe piaţa de capital şi chirii, începând din 2017?

Daniel Anghel: Ca şi până acum, în ceea ce priveşte venitul din salarii, angajatorul va avea obligaţia calculării, reţinerii şi virării CASS (angajat). Persoanele care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor (chirii) vor avea în continuare obligaţia de a efectua plăţi anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări de sănătate. Pentru persoanele care obţin venituri din investiţii, organul fiscal competent va stabili contribuţia de asigurări sociale de sănătate pe baza informaţiilor înscrise în declaraţiile privind venitul realizat sau în declaraţiile privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit.

În cazul în care persoana obţine toate tipurile de venit menţionate mai sus, organul fiscal va stabili contribuţia anuală de asigurări sociale de sănătate prin decizie de impunere, în anul următor anului în care s-au realizat veniturile. Contribuţia anuală se va calcula prin aplicarea cotei individuale (5.5%) asupra bazei anuale de calcul, determinată ca sumă a bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează contribuţia. Baza anuală nu poate fi mai mică decât valoarea a 12 salarii minime brute pe ţară, şi nici mai mare decât valoarea a de cinci ori câştigul salarial mediu brut înmulţită cu 12 luni. Doar în vederea încadrării în plafonul minim sunt luate în considerare şi veniturile din salarii sau asimilate salariilor, obţinute de persoanele fizice.

Reporter: Ce obligaţii de raportare are o astfel de persoană?

Daniel Anghel: Din punct de vedere al contribuţiilor sociale mai sus menţionate, prin noul Cod fiscal nu au fost introduse obligaţii suplimentare de raportare, regularizarea anuală a CASS fiind efectuată de către organul fiscal.

Reporter: Cum trebuie să procedeze o astfel de persoană în momentul în care veniturile sale depăşesc plafonul de cinci salarii medii?

Daniel Anghel: Dacă prin decizia de impunere anuală referitoare la contribuţia de asigurări sociale de sănătate emisă de organul fiscal se constată sume plătite în plus, acestea se vor compensa sau restitui potrivit regulilor de procedură fiscală.

Reporter: Când şi cum se plăteşte CASS pentru dividend, dobândă, tranzacţii pe piaţa de capital şi chirii?

Daniel Anghel: Pentru veniturile din investiţii CASS se stabileşte de organul fiscal prin decizie de impunere anuală. Sumele reprezentând obligaţii anuale de plată a CASS se achită în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei. Pentru venitul din cedarea folosinţei bunurilor sunt datorate plăţi anticipate cu titlu de contribuţie de asigurări sociale de sănătate care se stabilesc de organul fiscal competent prin decizie de impunere, pe baza declaraţiei de venit estimat. Plata se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

Reporter: Pentru ce tipuri de venit se reţine la sursă CASS?

Daniel Anghel: CASS se va reţine în continuare la sursă, în anumite cazuri reprezentând plăţi anticipate, pentru veniturile precum: salarii, pensii, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din arendarea bunurilor agricole.

Reporter: Ce obligaţii are organul fiscal privind calcularea CASS?

Daniel Anghel: Organul fiscal stabileşte, prin decizie de impunere, obligaţiile de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate, pe baza declaraţiilor de venit, declaraţiilor privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, precum şi pe baza informaţiilor din evidenţa fiscală.

Reporter: Ce obligaţii există în noul Cod Fiscal pentru veniturile din activităţi independente (drepturi de autor)?

Daniel Anghel: Plătitorii veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală impozitate în regim de reţinere la sursă au obligaţia reţinerii impozitului pe venit (10% - anticipat sau 16% -final), a contribuţiei individuale de asigurări sociale (10,5%) şi a contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate (5,5%).

Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală în anul 2016 nu se datorează CASS dacă persoana realizează şi alte venituri, precum venituri din salarii sau din alte activităţi independente.

Totodată, începând cu 1 ianuarie 2016, contribuţia de asigurări sociale se datorează pentru veniturile din activităţi independente, inclusiv pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală şi dacă persoanele obţin şi alte tipuri de venituri pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale (de exemplu, salarii).

De asemenea, pentru veniturile astfel obţinute începând cu 1 ianuarie 2017 se va datora si CASS.

Reporter: Care sunt condiţiile ca o persoană să se încadreze în categoria veniturilor independente?

Daniel Anghel: Criteriile în baza cărora o activitate este considerată independentă au fost publicate în Legea 187/2015, prevederile legale referitoare la aceste criterii fiind incluse şi în noul Cod fiscal. Astfel, potrivit noilor prevederi o activitate desfăşurată de o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri este considerată activitate independentă dacă îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii:

1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;

2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;

3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;

4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;

5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;

6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;

7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

Reporter: Credeţi că este posibilă reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5% mai devreme de 1 ianuarie 2017?

Daniel Anghel: Ştiţi cum se spune, dacă Statele Unite sunt ţara tuturor posibilităţilor, România este ţara unde este posibil orice. Dincolo de glumă, răspunsul la această întrebare este dat de noua OUG pe care Guvernul intenţionează să o aprobe săptămâna aceasta.

Cu siguranţă ar fi un lucru foarte bun pentru companiile din România dacă această măsură s-ar aplica mai devreme, iar mediul de afaceri susţine puternic o astfel de măsură.

Reporter: Cât au ţinut cont autorităţile de propunerile mediului de afaceri în scrierea noului Cod Fiscal?

Daniel Anghel: În prima formă adoptată a Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală aş spune că autorităţile au ţinut cont în mare măsură de observaţiile şi recomandările mediului de afaceri, iar redactarea noilor Coduri a fost un efort colectiv, implicând atât specialiştii fiscali ai Ministerului de Finanţe, cât şi asociaţiile de afaceri şi consultanţii fiscali.

După cererea de reexaminare a Codurilor însă, deciziile privind cotele de impozitare sau data la care va intra în vigoare diminuarea sau eliminarea unor impozite, au fost luate exclusiv de către decidenţii politici.

Mediul de afaceri a făcut propuneri în ceea ce priveşte procesul de clarificare şi completare a prevederilor legislative, şi anume printre altele:

-clarificarea unor concepte cum ar fi deducerea suplimentară la impozit pe profit pentru activităţi de cercetare-dezvoltare, scutirea pentru profitul reinvestit, ajustarea preţului de transfer;

- introducerea unor noi definiţii cum ar fi stock-option plan, entitate transparentă fiscal sau completări la unele existente, cum ar fi pentru dividend, redevenţă, valoare fiscală etc;

- modificarea regulii generale de deductibilitate, prin încadrarea în categoria cheltuielilor deductibile a cheltuielilor efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice;

- simplificarea regulilor specifice pentru tratamentul fiscal aplicabil veniturilor si cheltuielilor la calculul impozitului pe profit;

- creşterea creditului fiscal acordat pentru sponsorizări;

- modificări în ceea ce priveşte operaţiunile de reorganizare domestice şi transfrontaliere.

Pe partea de TVA, trebuie să recunoaştem că legiuitorul a preluat multe dintre propunerile mediului de afaceri. Cu titlu de exemplu: regăsim în noul CF posibilitatea reducerii bazei de impozitare pentru creanţele neîncasate de la debitori aflaţi în insolvenţă, taxarea inversă la livrările taxabile de clădiri şi terenuri etc. Cu toate acestea, ceea ce solicită constant mediul de afaceri, şi încă aşteaptă să fie implementat, este grupul de TVA în sensul Directivei TVA. Să sperăm că aşteptarea nu va mai dura prea mult.

Reporter: Cum credeţi că poate creşte gradul de colectare a taxelor?

Daniel Anghel: S-a observat pe parcursul acestui an că atunci când autorităţile fiscale fac eforturi concertate de creştere a colectării - printr-o intensificare a inspecţiilor fiscale, prin măsuri de limitare a tranzacţiilor cu cash sau prin măsuri de reducere a evaziunii fiscale - rezultatele sunt vizibile, iar veniturile bugetare din primele opt luni ale anului au crescut cu aproape 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2014.

Suntem încrezători că astfel de eforturi pot da roade şi pe viitor, mai ales dacă vor fi corelate şi cu măsuri de relaxare fiscală.

În plus, în privinţa colectării, cred că România nu trebuie să reinventeze roata, ci doar să preia din bunele practici ale altor state membre, cu rezultate palpabile apărute într-un termen rezonabil. Cred că cel mai bun exemplu este Portugalia. Recent, în această ţară au fost implementate măsuri moderne dedicate îmbunătăţirii şi simplificării colectării de TVA: Dosarul Standard de Audit pentru taxe, obligativitatea utilizării unui software certificat pentru facturare, menţinerea unei baze de date pentru monitorizarea centralizată a TVA. Rezultatele? Vă redau câteva cifre: creşterea de la 250 milioane de euro la 600 milioane de euro a TVA colectată din sectorul restaurantelor, reprezentând o creştere estimată de 140%; nivelul total al încasărilor bugetare a crescut în anul 2013 cu 13%, în timp ce colectarea TVA provenită din domenii dificil de taxat a crescut cu 20%; peste 4,2 miliarde de facturi au fost declarate către autorităţile fiscale (360 milioane pe lună); au fost detectate nereguli cu privire la TVA în cazul a 128.000 de companii, din care 40% au ajustat de bună voie TVA datorată. Aceste cifre nu mai au nevoie de alte comentarii.

Reporter: Cum apreciaţi rata totală de impunere în România, comparativ cu alte state europene? Odată cu aplicarea noului Cod Fiscal, această rată ar putea să scadă, în condiţiile în care avem încă impozitul pe construcţii speciale şi acciza pe carburanţi?

Daniel Anghel: Dacă ne uităm la rata totală de impunere în România, aşa cum este ea măsurată de raportul PwC Paying Taxes, se observă că aceasta a crescut prin aplicarea taxei pe construcţiile speciale şi a accizei suplimentare în 2013 de la 42,9% la 43,2%, după care au existat şi măsuri care vor duce la diminuarea impozitării totale, aşa cum a fost reducerea cu 5% a contribuţiilor sociale pentru angajatori, introducerea cotei reduse de TVA de 9% pentru produsele alimentare şi serviciile alimentare şi reducerea cotei standard de TVA începând cu 1 ianuarie 2016.

Reporter: De ce credeţi că autorităţile nu au acceptat propunerea mediului de afaceri privind plafonarea bazei de calcul la contribuţiile de asigurări sociale la trei salarii medii pe economie?

Daniel Anghel: Mi-e greu să speculez pe marginea deciziilor luate de autorităţile fiscale. Mediul de afaceri susţine în continuare ideea plafonării contribuţiilor sociale la un nivel rezonabil, aşa cum este situaţia şi în alte state din Europa Centrală şi de Est.

În schimb autorităţile au argumentat că o astfel de măsură va rezulta în venituri bugetare mai mici pe termen scurt şi au existat şi obiecţii cu privire la impactul social al unei astfel de măsuri, care ar favoriza pe cei cu venituri peste medie. Considerăm însă că, având în vedere nivelurile medii salariale din România, o astfel de măsură nu va avea un impact bugetar semnificativ, în schimb ar putea stimula crearea de locuri de muncă bine remunerate, investiţiile, economisirea şi dezvoltarea clasei de mijloc.

Reporter: Este mulţumit mediul de afaceri de predictibilitatea autorităţilor?

Daniel Anghel: Cu siguranţă s-au făcut progrese în ultimii ani în privinţa predictibilităţii şi a dialogului dintre mediul de afaceri şi autorităţi, însă întotdeauna există, desigur, loc de mai bine. Vedem în ultimul timp o serie întreagă de Ordonanţe de Urgenţă pe diferite domenii care apar la orizont şi acesta este un semnal contradictoriu în privinţa predictibilităţii legislaţiei.