Vicepreşedintele ASF: "Există un trend mondial în ceea ce priveşte combinaţia pensiilor de stat cu pensiile private"

Pilonul I de pensii nu mai poate face faţă niciunde în lume, din motive care ţin de demografie, de durata de viaţă în creştere şi de tulburările care au afectat economia de stat, în prezent fiind un trend mondial în ceea ce priveşte combinaţia pensiilor de stat cu pensiile private, a declarat, ieri, vicepreşedintele ASF Ion Giurescu.

În 2013, presa a relatat că experţii FMI au discutat cu autorităţile române posibilitatea de a naţionaliza integral sau parţial sumele deja strânse de fondurile private de pensii, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria sau Polonia. La vremea respectivă, Liviu Voinea, Ministrul delegat pentru Buget, ne-a declarat că nu se pune problema naţionalizării pensiilor private din ţara noastră.

În piaţă, există temeri că această idee ar putea reveni pe tapet.

Ion Giurescu a spus, citat de News.ro: "Există, la ora asta, un trend mondial, în ceea ce priveşte combinaţia pensiilor de stat cu pensiile private. Aproape nicăieri în lume acel pilon numit "pay as you go" (pilonul I, bazat pe solidaritatea între generaţii, n.r.) nu poate face faţă, din mai multe cauze: o dată demografia, apoi durata de viaţă în creştere şi tulburările care au afectat economia de stat".

Vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară a precizat că în prezent există la nivel mondial o trecere de la "defined benefit" către sistemul "defined contribution".

Giurescu a adăugat că necesitatea pensiilor private a apărut în România mai târziu comparativ cu alte ţări. El a precizat că tinerii au început să-şi dea seama de necesitatea investirii timp îndelungat până la momentul ieşirii la pensie.

"Fiecare trebuie să avem grijă de noi, de bătrâneţile fiecăruia şi este bine să avem grijă de la o vârstă la care toţi trebuie să muncim. Acumularea, în final, este în principiu suficientă, dar suficienţa este pe mai mule tipuri de pensii private/ Pe lângă pensiile ocupaţionale există şi acel pilon III, care câştigă tot mai mult teren în lume, pentru că tinerii au început să-şi dea seama de necesitatea investirii timp îndelungat până la momentul ieşirii la pensii", a mai spus vicepreşedintele ASF.

Ion Giurescu a adăugat că sunt cazuri în care şi cei care ies la pensii îşi caută, în continuare, un loc de muncă, pentru că nu le ajunge suma care le revine în momentul pensionării.

"Şi acum să revin în România. După cum ştiţi, au fost concepute ca pilonul II să acopere, în final, cam 20% din pensia finală. De ce 20%? Pentru că contribuţiile care vin la pilonul II atât vor reprezenta în final. Ce se întâmplă însă în România? După cum vedeţi, am avut doi ani cu contribuţii care nu au crescut, este vorba de 2009, s-a menţinut 0,5, şi anul acesta, când în loc de 5,5 am ajuns la 5,1. Anul viitor, din informaţiile mele, nu ştiu dacă sunt sigure, va fi undeva, 5,1 ori 5,2. Deci nu se va ajunge la 5,5 din cauza deficitului care există în pensii. Ceea ce, în final, nu va duce, probabil, pentru cei care au intrat în jur de 45 de ani - ştiţi că s-a putut intra între 35 şi în jur de 45 de ani, opţional - la o sumă considerabilă în ceea ce priveşte pilonul II de pensii. La ora aceasta, în pilonul II, contul mediu este de 1.485 de euro. Pentru unii pare mult, pentru mine pare foarte puţin. Nu este un cont care, după opt ani de zile, să poată să genereze o perspectivă foarte bună", a explicat vicepreşedintele ASF.

• Ion Giurescu, ASF: Populaţia de peste 65 de ani va avea o pondere de 65%, în anul 2060, în România

Persoanele cu vârsta peste 65 de ani vor reprezenta 65% din populaţia României în 2060, iar un salariat va susţine 2,5 pensionari în 2050, astfel că este nevoie de alte sisteme de pensii supliementare pentru ca pensionarii să-şi asigure bătrâneţi liniştite, nu îndestulătoare, a mai declarat vicepreşedintele ASF Ion Giurescu.

În România există în prezent trei sisteme de pensii: Pilonul I, bugetul pensiilor publice, Pilonul II, al pensiilor private cu contribuţie obligatorie (de 5,1% din venit în prezent) şi Pilonul III, al pensiilor private facultative, pentru care există stimulente fiscale până în limita unui plafon.

"Românii nici nu au salarii care să le permită ca în alte ţării să-şi asigure venituri suplimentare. Trebuie să se vină şi cu alte idei. Conform prognozei Eurostat, populaţia de 65 de ani va avea o pondere de 65% în anul 2060 în România, iar în 2050 un salariat va susţine 2,5 pensionari. Deci clar că pe lângă sistemul de pensii trebuie să vină în completare cu alte sisteme", a spus Giurescu.

Reprezentantul ASF consideră că, deşi România a optat pentru Pilonul III, o soluţie mai bună ar fi fost introducerea sistemului de pensii ocupaţionale, supranumit şi Pilonul IV, care ar presupune plata unor contribuţii suplimentare, care să asigure pensii mai mari la bătrâneţe.

"Pot contribui şi cei care au salarii mai mici. Şi dacă s-ar fi gândit pe termen lung nu ar mai apărut aceste pensii speciale din România. Aceste pensii ocupaţionale fac ceea ce fac şi pensiile speciale", a completat Giurescu.