Rompetrol aşteaptă de mai bine de trei ani acordul statului pentru înfiinţarea unui fond de investiţii, dar şi răscumpărarea, cu 200 de milioane de dolari a 26,7% din acţiunile deţinute de stat la Rompetrol Rafinare, a declarat Azamat Zhangulov, senior vicepreşedinte al KMG International (actuala denumire a Grupului Rompetrol). El spune că nu înţelege de ce Guvernul român întârzie înfiinţarea fondului, blocând astfel investiţii care ar putea genera locuri de muncă şi taxe pentru bugetul de stat. În ceea ce priveşte dosarul Rompetrol, compania kahază KazMunaiGaz a primit asigurări din partea instituţiilor statului român, la momentul achiziţiei Rompetrol, că această companie şi-a îndeplinit toate obligaţiile faţă de stat, a mai spus Zhangulov, într-un interviu pentru Agerpres.
"Avem documente care arată că nu există nicio problemă în legătură cu dreptul de proprietate asupra Rompetrol Rafinare", a spus oficialul KMG International, adăugând: "Există anumite documente care certifică faptul că dreptul de proprietate asupra Rompetrol Rafinare a fost aprobat de statul român şi există un circuit al acestor documente care atestă acest fapt. Avem documente de la AVAS, care certifică faptul că grupul şi-a îndeplinit obligaţiile cu privire la investiţii şi care confirmă executarea contractului de privatizare. Aşadar, acest document ne conferă în totalitate titlul de proprietate şi garantează că nu există nicio problema cu contractul. Avem toate documentele care atestă conversia obligaţiunilor, documente aprobate de cea mai înaltă autoritate, de lege, semnate de preşedinte, de Parlament. Şi toate etapele ne fac să credem că totul era finalizat, aprobat, bine ştiut de stat. Statul a confirmat toate condiţiile formei de proprietate, totul este complet legal şi nu ne putem imagina ce altfel de confirmare ar mai putea fi solicitată de către cumpărător din partea vânzătorului pentru a se asigura că toate actele sunt în regulă.
În baza acestor documente, am avut complet încredere că nu va exista nicio problemă la nivelul investiţiilor ulterioare şi că aceste investiţii urmau să fie realizate fără niciun risc. Practic, am realizat investiţii în valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari pentru a susţine operaţiunile, pentru a sprijini Rompetrol în perioada de criză din 2008, pentru a moderniza activele Rompetrol Rafinare astfel încât să fie conforme cu standardele Euro 5 şi pentru a transforma rafinăria în cea mai bună din regiune. Am realizat toate aceste investiţii şi credem că nu există niciun dubiu din partea noastră că avem un fundament legal solid pentru operaţiunile şi investiţiile noastre din România.
După părerea mea, trebuie să separăm toate faptele care au avut loc înainte de achiziţie. Noi ne desfăşurăm activitatea în acord deplin cu legislaţia României şi nu a existat nicio problemă de atunci. Înainte de achiziţie, nu ştim cu exactitate, dar avem asigurarea conferită de documente că procedura a fost una corectă, că noi am procedat corect. Avem această asigurare. Acum tot ce s-a întâmplat înaintea achiziţiei este sub semnul întrebării. Sistemul juridic din România ar trebui să facă ceea ce consideră de cuviinţă, dar acest lucru nu ar trebui să ne afecteze pe noi, deoarece toate aceste documente ne-au asigurat că nu va exista niciun recurs asupra operaţiunilor noastre curente, asupra investiţiilor pe care le-am realizat şi asupra dezvoltării noastre viitoare. Dacă achiziţionezi o proprietate, un apartament de exemplu, şi eşti în regulă cu decizia, deşi nu ştiai înainte că cineva a fost omorât în acest apartament, nu ar trebui să ai de suferit tu, cumpărătorul apartamentului. Deşi situaţiile sunt diferite, principiul este acelaşi. Trebuie să beneficiezi de protecţie deplină din partea statului, din partea legislaţiei internaţionale, cum că nu există niciun recurs asupra operaţiunilor, dezvoltării sau investiţiilor tale, că acestea nu vor face obiectul unor investigaţii asupra unor fapte care au avut loc anterior".
În opinia oficialilor KMG International, sechestrul impus de procurori asupra rafinăriei Petromidia, în cadrul dosarului Rompetrol II, nu are sens. Zhangulov explică: "Rafinăria nu este ceva ce poate fi scos din ţară într-o servietă. Este o chestie imensă, aţi văzut-o? Nu înţeleg utilitatea acestui ordin de sechestru. Nu are sens. Avem deja un ordin al ANAF care este deocamdată ilegal, pentru că nu are în spate un ordin judecătoresc. Dar oamenii de rând, angajaţii noştri, suferă. Avem angajaţi care au apartamentele sub sechestru şi nu le pot renova. Au primit maşini de la companie şi nu le pot vinde. Compania nu poate face nimic să-i ajute. Avem instalaţii casate care ar trebui vândute, iar banii respectivi să-i investim în dezvoltare. Avem totul blocat şi sub sechestru, ceea ce din punct de vedere tehnic şi legal nu are sens".
Azamat Zhangulov a mai precizat că ia în calcul să se adreseze instanţelor internaţionale: "Facem o analiză preliminară, pentru a vedea cum ne apărăm drepturile. Sunt anumite acţiuni ce le putem lua în cadrul instanţelor de judecată din România şi cu siguranţă vom urmă toate aceste acţiuni. Sunt anumite acţiuni pe care le putem lua în cadrul instanţelor de judecată internaţională, iar aici trebuie să ne definim strategia, să vedem cum acţionăm. Legea internaţională ne permite să ne protejăm drepturile în diferite instanţe de judecată şi dacă simţim că drepturile noastre sunt vătămate atunci cu siguranţă vom apela la curţi internaţionale".
Sechestrul pus de procurori a venit în contextul în care pe 29 aprilie, compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan - KazMunayGas (KMG) şi China Energy Company Limited (CEFC) au semnat constituirea unui joint-venture.
Referitor la discuţiile cu compania chineză CEFC privind preluarea Rompetrol, Azamat Zhangulov a declarat: "În primul rând, noi am semnat o înţelegere. Astfel, putem vorbim despre o schimbare destul de mare, ceea ce va trebui examinată de ambele părţi, iar în momentul de faţă suntem în perioada de examinare. Nu putem face nimic fără examinarea lor. Acum, examinăm această problemă. Trebuie să înţelegem că nu vom renunţa la acest moment. Vom continua înţelegerea şi colaborarea noastră cu CEFC.
Trebuie să înţelegem că aceasta nu este o afacere singulară, noi am hotărât să dezvoltăm un joint-venture. Ideea principală a acestui joint-venture a fost să creştem investiţiile în regiune. Noi credem că vom putea face aceste investiţii, dar dacă la acest moment România va deveni nesigură, atunci va trebui să reconsiderăm România, dar va trebui să ne continuăm celelalte planuri deoarece nu există nimic care să ne oprească în alte ţări.
Atâta timp cât situaţia va fi neclară în România, noi va trebui să ne uităm atent la această situaţie, dar programul nostru este destul de agresiv, destul de ambiţios: să devenim unul dintre liderii de piaţă. Cu potenţialul KMG de a livra petrol pentru a sprijini fluxurile operaţionale principale, cu potenţialul CEFC de a investi miliarde de dolari în aceste activităţi, nu există nimic care să ne oprească în alte ţări.
Sperăm că situaţia în România se va rezolva cât de curând posibil, pentru a ne asigura din partea autorităţilor că investiţiile şi continuitatea există, deoarece noi ne identificăm cu România ca bază pentru planurile noastre de dezvoltare. Binenţeles că nu vom reanaliza situaţia din proprie iniţiativă, dar dacă suntem forţaţi, va trebui să schimbăm lucrurile. Dar între KMG şi CEFC există un parteneriat pe ideea strategică de a construi o punte de legătură în sectorul energetic între China, Kazahstan şi Europa, dar şi o sursă de finanţare. Acestea vor constitui o sursă mai bună şi mai sigură de aprovizionare cu energie pentru Europa, dar şi o sursă de creştere economică pentru toate ţările implicate. Va întări relaţiile economice, pentru că în ziua de azi toate afacerile sunt axate pe globalizare.
Sunt o mulţime de lucruri care pot şi trebuie făcute în România. Credem că România este o ţară propice pentru investiţii. Este o ţară cu fundamente solide, cu oameni bine pregătiţi şi o situaţie economică bună. Avem totul la dispoziţie. Singurul lucru care pune piedică investiţiilor este climatul investiţional neprietenos, deşi acesta ar putea fi schimbat. Este la latitudinea oamenilor.
Tot ce poate fi controlat poate fi îmbunătăţit, iar aceasta este şi părerea noastră. Dacă problema este minoră şi poate fi controlată, atunci e bine. Ne dă speranţe de îmbunătăţire".
Recent, procurorii DIICOT au scos noi acuzaţii în dosarul Rompetrol II, disjuns din cauza trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.
Procurorii au cerut Preşedintelui României încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru fosţii ministri Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea, aceştia fiind suspectaţi de constituire a unui grup infracţional organizat.
La începutul lunii, procurorii au dispus schimbarea încadrării juridice şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 14 persoane care au calitatea de suspecţi în dosarul Rompetrol II. Totodată, DIICOT a pus sechestre de aproximativ trei miliarde de lei pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice.