VICTOR GRIGORESCU: "Proiectul cel mai important în următorii 15 ani este înlocuirea capacităţilor de producţie care ies din uz"

Cel mai important proiect în cadrul Strategiei Energetice este cel al înlocuirii capacităţilor de producţie care ies din uz, o treime din cei 14.000 de megawaţi utili fiind în această situaţie în următorii 15 ani, a declarat, ieri, ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

"Proiectul cel mai important în următorii 15 ani este înlocuirea acestor megawaţi care ies din uz. Trebuie să înlocuim aproape o treime din parcul de capacităţi de producţie, din parcul nostru de agregate, de centrale. Între 4.000 şi 5.000 de MW vor ieşi din uz din cei 14.000 MW utili, în următorii 15 ani. (...). Este vorba de o ieşire din uz datorată epuizării echipamentelor sub aspect fizic şi tehnologic. De aici apare o oportunitate, pentru că o parte din acei MW care vor dispărea din mix vor fi înlocuiţi de cele două reactoare nucleare, dar acestea nu sunt singurele capacităţi de producţie care se vor dezvolta. Vor exista modernizări şi în capacităţi de gaze naturale, capacităţi hidro-energetice, inclusiv pe zona regenerabilelor, dar nu cu tehnologia actuală. Vom asista la o dezvoltare a acestor capacităţi instalate în zona regenerabilelor, dar nu cu suport de la stat ci pur şi simplu datorită competitivităţii economice", a spus Victor Grigorescu, la sesiunea online "De vorbă cu ministrul tău", iniţiativă a Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic care sprijină dialogul între demnitari şi cetăţeni.

În opinia ministrului, înnoirea capacităţilor de producţie care ies din uz se va realiza nu doar cu suport de la stat, ci şi cu cel al companiilor private, relatează Agerpres.

Ministrul Energiei a precizat: "Sunt convins că la înnoirea acestor capacităţi, care este legată şi de realitatea sectorului energetic românesc, nu numai statul va investi, nu numai statul va face o analiză la nivelul companiilor unde deţine acţiuni, ci cu siguranţă şi actorii privaţi sau companiile care au un cumul de acţionari vor face acelaşi lucru. Este o piaţă la care această modernizare va contribui cred şi sper cu cele mai eficiente proiecte".

În ceea ce priveşte proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, ministrul de resort susţine că documentul indică viziunea din perspectiva anilor 2030 şi modul în care va evolua mixul energetic în următorii 15 ani.

Grigorescu a adăugat: "Dacă o să vă uitaţi, o să vedeţi că vom continua să păstrăm cărbune, continuăm să dezvoltăm, cel mai probabil, sectorul nuclear, vom continua să dezvoltăm şi sectorul energiilor regenerabile. Cred că este foarte important să vorbim în momentul de faţă de politicile acestea care sunt neutre din punct de vedere tehnologic, în sensul în care nu ar trebui să facem ceea ce poate am făcut în trecut, respectiv să sprijinim acele tehnologii care nu îndeplinesc criteriile de eficienţă. Ar trebui să vedem care este tehnologia eficientă din punct de vedere economic şi cât costă ea în mod real. Ar trebui să ne uităm să dezvoltăm acele resurse pe care noi le avem, nuclear este unul dintre ele, dar nu numai, pentru că rămâne cărbunele, partea de hidro, regenerabilele, gazele naturale, dar să vedem cum anume aceste resurse sunt echilibrate".

Ministerul Energiei a lansat marţi, 15 noiembrie, în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050.

"Strategia Energetică pe care o lansăm astăzi este rodul efortului specialiştilor din domeniul energetic la un nivel nemaiîntâlnit până acum. La realizarea ei au contribuit aproximativ 300 de experţi din domeniu şi mă bucur că efortul nostru de dialog cu publicul interesat se regăseşte în ideile exprimate în acest document. E demn de reţinut faptul că am construit o Strategie Energetică prin care am scanat sectorul atât pe orizontală, cât şi pe verticală, astfel încât să avem o imagine exactă a locului în care ne aflăm astăzi şi să ne putem construi scenarii solide pentru direcţiile pe care ni le dorim în viitor", a precizat ministrul Economiei într-un comunicat de presă.

Strategia Energetică a României are cinci obiective fundamentale: securitate energetică, pieţe de energie competitive, baza unei economii competitive, energie curată şi sustenabilitatea sectorului energetic, modernizarea sistemului de guvernanţă energetică şi protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice.

"Pentru întemeierea solidă a opţiunilor strategice, a fost realizat un studiu complex şi detaliat de modelare macroeconomică, cu simularea numerică şi compararea a aproape 50 de scenarii, subscenarii şi senzitivităţi. Modelarea a fost realizată de consorţiul internaţional Ernst & Young", a precizat Ministerul Energiei.

Potrivit datelor din proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, prezentate la finalul lunii octombrie de Radu Dudău, coordonatorul documentului, gazele naturale ar putea deveni principalul combustibil în anul 2030 pentru producţia internă de energie, cu o pondere de 45%, urmate de energia nucleară.

Investiţiile necesare în sectorul energetic românesc se ridică la 1,5 - 2 miliarde de euro pe an, potrivit aceloraşi date preliminare.