VIDEO/ PREŞEDINTELE FRANCEZ, ÎN VIZITĂ ÎN ROMÂNIA Macron adună aliaţi să înăsprească regimul muncitorilor detaşaţi în UE

A.V., A.A.
Ziarul BURSA #Politică / 24 august 2017

Macron adună aliaţi să înăsprească regimul muncitorilor detaşaţi în UE

Urmăriţi aici conferinţa comună de presă susţinută de preşedinţii Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron

---------

Iohannis, în iunie: "Trebuie să găsim soluţii care satisfac şi o parte şi cealaltă"

FORT: "Dumpingul social o să dispară atunci când şi firmele franceze vor achita tariful corect transportatorilor estici"

--------

Actualizare 21:14 Premierul Tudose: "L-am asigurat pe Emmanuel Macron că România e pregătită să contribuie la proiectul politic comun de păstrare a unităţii UE"

Premierul Mihai Tudose afirmă că l-a asigurat pe preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, că ţara noastră este pregătită, mai ales în contextul preluării preşedinţiei Consiliului UE în 2019, să contribuie substanţial la proiectul politic comun de păstrare a unităţii Uniunii Europene.

Prim-ministrul a scris în această seară, pe pagina sa de Facebook: "România este o ţară care începe să conteze din ce în ce mai mult pe plan european, datorită rezultatelor bune confirmate de toate instituţiile abilitate. Am devenit un partener serios de discuţii, iar faptul că preşedintele Franţei a ales ţara noastră pentru a face prima vizită într-un stat din Europa de Est nu este întâmplător.

Am spus mereu că nu există cetăţeni europeni de mâna întâi şi de mâna a doua şi m-am bucurat să văd că preşedintele Macron este puternic ancorat în această idee a respingerii divizării dintre Est şi Vest şi a promovării unor politici europene inclusive la nivelul tuturor statelor membre. Este un om cu o viziune modernă, de care Europa avea nevoie în acest moment. L-am asigurat pe Emmanuel Macron că România este pregătită, mai ales în contextul preluării preşedinţiei UE în 2019, să contribuie substanţial la acest proiect politic comun, care să păstreze unitatea şi să asigure respectarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor noştri".

(S.A.)

------------

Actualizare 19:54 Macron a avertizat că proiectul de reformă a justiţiei "nu este coerent cu voinţa de luptă împotriva corupţiei"

Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat astăzi că proiectul de reformă a justiţiei, în forma actuală, "nu este coerent cu voinţa de luptă împotriva corupţiei".

El a subliniat că atât preşedintele Iohannis, cât şi premierul Tudose i-au dat asigurări că vor corecta problemele, relatează News.ro.

În discursul rostit la recepţia oferită de Ambasada Franţei la Bucureşti, liderul de la Elysee a declarat: "Relaţia bilaterală (...) se înscrie şi în actualităţi care pot părea sensibile. Am vorbit cu preşedintele şi cu premierul despre proiectul despre care începe să se vorbească - privind reforma justiţiei - şi care nu este coerent cu voinţa de luptă împotriva corupţiei. Şi unul, şi celălalt mi-au garantat voinţa lor de a continua munca începută de reducere a corupţiei în ţară, pentru ca toate contrasemnalele care pot fi ridicate să poată fi corectate".

(S.A.)

------------

Actualizare 18:34 Macron a invitat România la discuţiile pentru relansarea Europei, într-un discurs rostit la Ambasada Franţei la Bucureşti

Preşedintele francez Emmanuel Macron a pledat pentru unitate în blocul comunitar şi a invitat, din nou, România la discuţiile pentru relansarea Europei, într-un scurt discurs rostit la Ambasada Franţei de la Bucureşti, relatează News.ro.

Macron a declarat: "Schengen funcţionează foarte rău. Acordul de la Dublin nu mai funcţionează bine. Deci vreau ca Europa, pe termen scurt, să aibă o reformă a politicii sale migratorii, de azil, pentru o bună funcţionare şi să poată integra România încă din timpul acestor discuţii şi ca, în acest Schengen pe baze noi, România să devină un partener cu drepturi depline".

El a reiterat că va prezenta anul acesta un proiect de reformă a UE şi a cerut României să îi fie partener. "Vreau ca Franţa şi România să fie parteneri pentru punerea de baze noi pentru Uniunea Europeană. Înainte de sfârşitul anului, voi propune în mod foarte concret, o Foaie de Parcurs pentru Europa: Uniunea Europeană, Zona euro şi tot ce putem face în domeniul economic, al apărării, cultural, al educaţiei, pentru a consolida Europa noastră", le-a transmis el concetăţenilor săi prezenţi la recepţia oferită de ambasadă, adăugând: "Avem nevoie de o relansare a Europei".

De asemenea, liderul de la Elysee a pledat pentru unitate în blocul comunitar, în această perioadă dificilă: "Trebuie să avem o ambiţie comună, de suveranitate şi de putere faţă de exterior, de ambiţie pe cinci-zece ani şi de o convergenţă mai mare în subiectele care formează viaţa noastră de zi cu zi, care sunt decisive pentru cetăţenii noştri".

"România trebuie să ia parte la toate aceste discuţii, cu perspectiva de a face parte din această aventură, pentru că acesta este sensul relaţiei care ne uneşte", a insistat preşedintele francez.

(S.A.)

------------

Actualizare 18:10 Emmanuel Macron: "Revizuirea directivei privind detaşarea lucrătorilor nu înseamnă să îi împiedicăm pe transportatorii români să lucreze în Europa"

Revizuirea directivei privind detaşarea lucrătorilor nu înseamnă să îi împiedicăm pe transportatorii români să lucreze peste tot în Europa, a declarat astăzi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, în conferinţa susţinută la Palatul Cotroceni împreună cu omologul său român, Klaus Iohannis.

Emmanuel Macron a subliniat că problema directivei actuale este că aceasta reprezintă "un cadru prea slab".

Redăm mai jos, integral, declaraţia preşedintelui Macron din conferinţa comună de la Palatul Cotroceni:

"Mulţumesc, domnule Preşedinte! Vă mulţumesc pentru această invitaţie, într-adevăr, lansată în iunie. Îmi face o mare plăcere să fiu astăzi, aici, într-o primă vizită bilaterală, care este simbolul vitalităţii relaţiilor noastre istorice şi al vitalităţii pe care dorim să o acordăm relaţiilor noastre actuale şi viitoare, şi eu, şi dumneavoastră. Sunt astăzi aici pentru că, într-adevăr, avem un Parteneriat strâns şi voi reveni pe relaţiile bilaterale. Acum 10 ani, ţara dumneavoastră a aderat la Uniunea Europeană şi a făcut progrese considerabile, despre care aţi vorbit şi dumneavoastră. Şi pentru că astăzi suntem la începutul unui an care va marca un moment istoric important pentru ţara dumneavoastră şi pentru că în primul semestru al anului 2019 veţi prelua Preşedinţia Consiliului Europene şi este important să pregătiţi aceste responsabilităţi iminente.

Desigur, în cadrul discuţiilor noastre, am vorbit despre relaţiile bilaterale. Cum aţi reamintit şi dumneavoastră, Sezonul Cultural 2018/2019, care trebuie pregătit şi care va consacra forţa relaţiilor noastre istorice şi culturale, ne va permite să continuăm să dezvoltăm predarea limbii franceze aici, în România, şi vă mulţumesc pentru angajamentul luat în acest sens. De asemenea, de a întări prezenţa sectorului privat francez, care este foarte importantă pentru mine şi, de asemenea, nu trebuie să uităm relaţiile culturale afective care există între ţările noastre.

O relaţie bilaterală se construieşte şi prin relaţii de afaceri pe care, de asemenea, sper să le dezvoltăm. Mă voi întâlni, mai târziu, cu comunitatea franceză de afaceri prezentă aici, în România, deosebit de importantă, prin intermediul companiilor franceze prezente aici. De asemenea, şi mulţi tineri care lucrează în România şi care doresc să-şi dezvolte cariera aici, precum şi întreprinderi şi investitori români, care şi ei trebuie să se dezvolte în Franţa. O cooperare care trebuie încurajată în continuare şi, în acest sens, cele trei acorduri-cadru care au fost semnate chiar acum sunt deosebit de importante pentru noi şi permit să confirme în planul formării înaltei funcţii publice importanţa Parteneriatului nostru şi, de asemenea, din punct de vedere al industriei de apărare se arată aceeaşi forţă a Parteneriatului dintre ţările noastre şi nu pot decât să mă bucur când văd aceste relaţii bilaterale.

Am vorbit, de asemenea, de mai multe subiecte de interes comun şi viziunea noastră comună privind afacerile europene, cu o agendă pe termen scurt, această Europă care protejează, o idee foarte importantă pentru mine, şi care se referă la subiecte foarte precise şi anume să progresăm împreună în beneficiul Europei. Aţi vorbit, de asemenea, despre un subiect care ştiu că este foarte important pentru ţara dumneavoastră şi anume revizuirea Directivei privind detaşarea lucrătorilor şi mă bucur să constat această voinţă comună de a lucra împreună şi sunt sigur că vom ajunge la un acord până la sfârşitul anului. Sper să poată fi confirmat în cadrul Preşedinţiei estoniene, pentru a clarifica cadrul acestui proces şi să mergem în miezul proiectului european, care este un proiect de convergenţă între economiile noastre, din punct de vedere fiscal şi din punct de vedere social. De asemenea, în cadrul acestei conferinţe de presă aş dori să explic poate o neînţelegere pe care am citit-o în presa românească, revizuirea Directivei privind detaşarea lucrătorilor şi propunerea Franţei nu înseamnă în niciun fel să-i împiedicăm pe transportatorii rutieri români să lucreze peste tot în Europa. Dimpotrivă, problema Directivei privind detaşarea lucrătorilor este că astăzi propune un cadru prea slab şi astfel conduce ca angajatori, companii din Franţa, să angajeze cetăţeni din alte state europene, în general din ţări cu costuri reduse, la costurile din ţările de origine. Astfel, venind în contradicţie cu ideea pieţei unice, făcând o concurenţă neloială lucrătorilor francezi şi doresc să punem capăt acestui sistem, care nu reprezintă spiritul Uniunii Europene şi este de neînţeles pentru concetăţenii noştri. Aşadar, trebuie să ajungem la un nou acord pentru ca următoarea Directivă să limiteze perioada de timp în care se poate detaşa un lucrător, să întărească constrângerile, aceeaşi muncă să fie remunerată în mod egal în aceeaşi ţară şi să întărească şi partea de control şi am reamintit că vom întări Parteneriatul dintre noi pentru ca un control mai ferm să poată fi activat.

Şi din acest punct de vedere, sigur că ne dorim ca toţi cei care lucrează în Europa să facă asta într-un mod loial şi competitiv, transportatorii rutieri să poată să-şi desfăşoare activitatea peste tot în Europa, dar într-un mod demn şi eficace. Şi cred că această clarificare era indispensabilă astăzi şi vă mulţumesc pentru spiritul constructiv în care abordăm această fază finală a discuţiilor.

Europa care protejează este şi Europa Apărării, şi aţi spus şi dumneavoastră acest lucru. În luna iunie am marcat un progres real în plan european cu implementarea unei cooperări structurate permanente, a unui fond european pentru apărare, instrumente care vor permite să existe o Europă a apărării, care să avanseze în mod concret, pentru cei care doresc să contribuie la acest proiect, şi mă bucur că discuţiile de astăzi au arătat şi voinţa dumneavoastră de a angaja România în această Europă a apărării, prin aceste noi instrumente. Echipele noastre şi miniştrii responsabili vor putea lucra în următoarele săptămâni împreună pentru ca dincolo de ceea ce s-a făcut până astăzi să se poată construi metodele unei integrări mai accentuate, un fond comun, capacităţi comune, Parteneriate întărite în acest domeniu, astfel pentru a avea un cadru mai puternic, pentru cooperări care se structurează deja de câţiva ani şi pe care le-am confirmat astăzi, în industria apărării, între statele noastre.

Dincolo de această agendă, dorinţa noastră este ca Europa să meargă înainte. Deja de mai mulţi ani, aveţi tot dreptul să cereţi integrarea în spaţiul Schengen şi aţi reamintit acest lucru şi ştiu cât este de important este acest subiect pentru dumneavoastră. Nu am nicio ideologie în acest sens, sunt total deschis faţă de acest subiect. Însă, trebuie să fiu onest, trebuie să fiu sincer, Europa spaţiului Schengen nu funcţionează bine şi sigur că nu putem să ne bucurăm de asta. Iar dorinţa mea este ca în următoarele luni să putem accelera o reformă a regulilor comune în acest domeniu, să le clarificăm, să avem o atitudine mai solidară, un control mai bun al frontierelor, o convergenţă crescută în ceea ce priveşte regulile comune privind azilul şi primirea populaţiilor exterioare şi să vă asociem la această discuţie pentru a putea rezolva practic două lucruri: transformarea indispensabilă a spaţiului Schengen şi a unei bune părţi din regulile care reglementează funcţionarea în ceea ce priveşte protecţia frontierelor, gestionarea azilului şi a migraţiei şi să asociem, în acelaşi timp, România pe deplin la aceste discuţii. Din acest punct de vedere, vă arăt toată deschiderea şi dorinţa de a avea un Parteneriat demn de eforturile pe care le-aţi făcut. De asemenea, suntem convinşi să lucrăm împreună pe foaia de parcurs pentru viitorul Uniunii Europene, pentru zona Euro şi pentru toate demersurile care trebuie făcute în viitor. Pentru că ştiu că sunteţi ferm hotărâţi să integraţi România într-o Europă care merge înainte şi zona Euro reprezintă în acest sens un element de convergenţă şi în săptămânile următoare se va prezenta o foaie de parcurs care să marcheze o nouă etapă a Uniunii Europene şi, în acest cadru, doresc să avem o discuţie loială, ambiţioasă, să fiţi un partener deplin al acestei definiri a Europei viitorului, înainte să se intre într-o fază mai activă în ţările noastre, împreună cu opinia publică şi cu consultările care vor fi demarate. Aşadar, am decis să lucrăm împreună în următoarele săptămâni pe toate aceste proiecte pentru viitor.

Iată, domnule Preşedinte al României, dragă Klaus, iată că discuţiile dintre noi, pe care eu le consider deosebit de fructuoase, şi am dorit să le prezint pe scurt aici, mulţumindu-vă încă o dată pentru invitaţie, pentru primire şi repetându-vă cât de important este Parteneriatul cu România, un parteneriat istoric, dar şi de viitor pentru ţara noastră!".

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

"Jurnalist: Bună ziua. Întrebarea mea se adresează domnului Preşedinte al României. Aţi putea să fiţi puţin mai concret în ceea ce priveşte detaşarea lucrătorilor şi să ne confirmaţi că sunteţi de acord cu poziţia franceză de a întări această directivă, de a aduce constrângeri suplimentare dincolo de propunerea din luna mai faţă de care cred că vă opuneaţi. Şi asta cu preţul retragerii alineatului care se referă la transportul rutier, care să fie amânat pentru mai târziu. Şi mă adresez şi domnului Preşedinte Macron. Acest echilibru înseamnă de fapt şi o asociere mai importantă a României în ceea ce priveşte integrarea în Spaţiul Schengen, pentru Franţa este considerată o victorie? Ştiind că transportul rutier este un sector atât de important.

Preşedintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron: Aş vrea să nu fie nicio ambiguitate în ceea ce priveşte transportul rutier. Vorbim de două lucruri diferite. Franţa nu scoate transportul rutier din acord. Şi vom continua să vorbim despre acest lucru, dar sunt două subiecte diferite. Când vorbesc despre transportatorii rutieri francezi care recrutează români, aceştia intră în acordul pe care sper să-l obţinem pentru că este vorba despre o formă de muncă detaşată, lucrători detaşaţi. Dacă un transportator rutier francez angajează la costuri salariale româneşti şoferi români în Franţa, acest lucru intră în cadrul directivei privind transporturile şi va fi acoperit de acordul la care sper să ajungem până în luna octombrie. Deci acest lucru nu a fost scos din acord. Este vorba despre problematica detaşării lucrătorilor. Deci toate sectoarele vor fi incluse în măsura în care există lucrători detaşaţi, în acest acord, pe care sper să-l obţinem şi pentru care m-am angajat în mod personal. Ceea ce spuneam este că sectorul transportului rutier acoperă o realitate care nu se reduce doar la lucrători detaşaţi. Există clar o problemă delicată în România. Transportatorii români care angajează salariaţi români sau din alte ţări din Uniunea Europeană şi care au activităţi în Uniunea Europeană. Ei bine, asta nu are nicio legătură cu directiva privind detaşarea lucrătorilor. Nu este acelaşi subiect. Aici este vorba despre directiva privind transportul rutier, care este discutat într-un alt cadru şi care va oferi un cadru juridic tuturor transportatorilor rutieri din toate ţările, dar care nu se referă la detaşarea lucrătorilor. Deci foarte concret: nu accept ca transportatori francezi să facă dumping social angajând salariaţi care vin din ţări cu costuri reduse ale forţei de muncă pentru că asta înseamnă o încălcare a regulilor europene şi aici va intra şi sectorul transportului rutier prin reforma acestei directive. Şi vom merge până la capăt. În acelaşi timp, este absolut legitim ca ţări în care sectorul transportului rutier este important să se poată dezvolta peste tot în Europa. Dar acest subiect este unul separat şi va fi tratat de o altă directivă.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Este foarte important să evităm simplificările inutile în această speţă. Putem să observăm foarte uşor că în special în Europa de Vest, nu numai în Franţa, şi în altă parte, apare tot mai des această discuţie legată de ceea ce se numeşte "social dumping", adică evitarea unor cheltuieli sociale care nu se motivează. În acest sens, nu pot să vă spun că sunt pentru sau sunt contra şi sunt foarte multe aspecte, unele dintre ele foarte tehnice, care trebuie discutate de către specialişti. Evident nu cred că v-aţi imaginat că domnul Preşedinte Macron şi cu mine stăm să redactăm un draft al acestei directive, dar trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt. Există pe de-o parte o mare nemulţumire în Franţa că sunt lucrători care aparent încearcă mai degrabă să eludeze sistemul decât să se încadreze în sistem, pe de altă parte putem să observăm că există foarte mulţi oameni în Europa de Est, de exemplu în România, care vor să lucreze în Franţa, în Germania, în Spania. Ei, dacă situaţia este aşa, este foarte clar că trebuie să îmbunătăţim această directivă. Este inadmisibil să vedem aceste nemulţumiri, pe de-o parte în Europa de vest că vin muncitori şi nu sunt toţi declaraţi, pe de altă parte dorinţa oamenilor din est de a trăi mai bine. Şi una, şi alta este legitimă. Şi dacă această directivă a produs astfel de disensiuni şi a produs astfel de divergenţe de abordare nu înseamnă că oamenii din Franţa nu au dreptate sau că oamenii din România nu au dreptate, înseamnă că directiva nu este suficient de clară şi nu este suficient de bună. În acest sens, am fost amândoi, încă din iunie, de acord că specialiştii trebuie să discute pentru a face directiva mai clară, mai bine aplicabilă şi mai eficientă pentru toată lumea. Este foarte important să se evite anumite simplificări şi confuzii. Nimeni - subliniez - nimeni nu doreşte să înlăture competiţia sau piaţa liberă, însă ceea ce în mod evident se doreşte, de exemplu în Franţa, este să se evite folosirea unui sistem care are foarte mare deschidere pentru a eluda plata unor taxe, impozite şi aşa mai departe. E clar că lucrurile nu se rezolvă simplu. Nu este nici pe departe suficient să se rescrie directiva, chiar în forma îmbunătăţită. Este nevoie evident de o colaborare mult mai intensă şi mai integrată între sistemele sociale din toate ţările Uniunii Europene. Este nevoie evident de un control mult mai bun şi atunci avem şansa, dacă abordăm aceste chestiuni cu maximă seriozitate şi deschidere în sens pozitiv, să facem sistemul să funcţioneze mai bine, astfel că o firmă românească poate să meargă în Franţa şi să lucreze acolo, cum o firmă franceză poate să vină în România şi să lucreze aici, fără să apară aceste suspiciuni că unii iau locul de muncă al celorlalţi.

Până la urmă, şi acest lucru este foarte important de subliniat, regulile europene au fost construite pentru a înlesni convergenţa, sau, în traducere mai simplă, pentru a înlesni o dezvoltare care ne duce pe toţi pe aceeaşi treaptă a nivelului de trai. Or, există şi se cunoaşte, agenţii şi firme în Europa care exploatează tocmai diferenţele de nivel pentru a face ele câştig şi, în concluzie, apar astfel de discuţii politice care nu ajută pe absolut nimeni. Ca să nu ne înţelegem greşit, ceea ce îmi doresc eu şi ceea ce îşi doreşte domnul Preşedinte Macron este să facem lucrurile mai clare şi mai bune pentru toată lume pentru a avea o abordare corectă, o abordare echitabilă faţă de toată lume, şi, nu vreau să repet, dar este evident că în domeniul transporturilor rutiere lucrurile nu au fost încă înţelese foarte bine în acest sens. Acolo problemele sunt specifice şi trebuie tratate ca atare şi nimeni, dar absolut nimeni, nu are intenţia să creeze condiţii favorabile pentru unii şi defavorabile pentru alţii. Ceea ce dorim şi ne dorim cu toţii este o directivă pe detaşare, plus o directivă pe transport care îmbunătăţesc situaţia şi pentru unii şi pentru alţii, dar scot din piaţă pe aceia care speculează în sens negativ, din punctul nostru de vedere, diferenţele de dezvoltare care momentan încă persistă. Sper să fi fost destul de clar în această chestiune.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, în privinţa Schengen, Franţa va sprijini aderarea României la spaţiul Schengen, dar de abia după ce se va realiza această redefinire a ceea ce înseamnă spaţiul Schengen în acest moment? În completarea acestei întrebări, v-aş întreba dacă sprijinul Franţei va fi unul real în această direcţie pentru că şi la vizita de anul trecut a Preşedintelui François Hollande se vorbea despre sprijinul Franţei, dar nu s-a întâmplat nimic concret în această direcţie. Mulţumesc!

Preşedintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron: Nu pot să vorbesc în numele predecesorilor mei, este deja în domeniul istoriei, dar răspunsul meu este da, în condiţiile pe care tocmai le-am definit. În primul rând pentru că vreau să salut toate eforturile făcute aici în ceea ce priveşte combaterea terorismului, cu seriozitate, de către România care a contribuit la securizarea frontierelor exterioare ale Uniunii Europene, şi de asemenea în cadrul cooperării justiţie şi poliţie, care este exemplară între ţările noastre. Apoi, reticenţa care a existat în ceea ce priveşte aderarea României în spaţiul Schengen este legată de faptul că acest lucru ar fi însemnat riscul de a-i lasă pe migraţi să intre în Europa şi mâine în Bulgaria aş putea să spun acelaşi lucru. Dar cred că istoria ne arată că şi cu România şi Bulgaria în afara spaţiul Schengen, migraţii tot au intrat în Europa, deci pot să constat că România cooperează într-un mod deosebit de eficace, face eforturi, respectă regulile de aderare la spaţiul Schengen, şi faptul de a avea România în exteriorul spaţiului Schengen nu aduce o protecţie suplimentară pentru cei care sunt în interiorul acestui spaţiu. Deci v-am reamintit faptele ca să vedeţi care este poziţia mea şi nu am niciun motiv să mă opun intrării României în spaţiul Schengen. Singura mea rezervă este că acest spaţiu Schengen funcţionează prost astăzi şi îmi doresc ca el să fie reformat în profunzime, şi, în acelaşi timp, să facem această reformă asociind acele state care au vocaţia de a se integra în acest spaţiu, împărtăşind, aşadar, această reformă cu România, şi într-un spaţiu Schengen întărit România să poată să intre. Iată spiritul în care îmi doresc să lucrăm, cât mai rapid şi într-un mod cat mai voluntarist. Astăzi, la nivel european există şapte texte în discuţie cu privire la subiecte legate de migraţie, care avansează într-un mod inegal. Nu avem o viziune de ansamblu şi cred că trebuie să ne găsim ritmul şi o viziune consolidată pe aceste subiecte, o viziune comună, deci răspunsul la întrebarea dumneavoastră este da.

Jurnalist: Domnilor Preşedinţi, o întrebare pentru domnul Macron. Aţi decis să vă faceţi intrarea pe scena europeană într-un moment în care reforma privind codul muncii în Franţa suscită critici. Aţi prevăzut să vă adresaţi şi francezilor în mod solemn, în zilele şi săptămânile care urmează, pentru a explica mai bine această reformă?

Preşedintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron: Foarte direct, cred că ceea ce facem acum explică coerenţa, de altfel spuneam asta şi ieri, coerenţa agendei franceze cu cea europeană. Nu există nicio reformă sau transformare a societăţii franceze care se poate face independent de ceea ce se întâmplă în Europa, şi am explicat ieri care era coerenţa proiectului în curs. Prim ministrul şi guvernul sunt cei care vor finaliza discuţiile cu partenerii sociali, vor finaliza elaborarea ordonanţelor, iar eu, în calendarul fixat, le voi semna şi voi finaliza acest proces. Dar este vorba doar de o etapă dintr-un proces de transformare mai profundă a societăţii şi economiei franceze, care constă în eliberarea potenţialului de creştere, de creare de bogăţie, de inovaţie, şi pentru o protecţie mai bună a cetăţenilor, cu elemente de siguranţă individuală, de securitate individuală, şi reforma în curs trebuie privită din punctul de vedere al transformărilor sociale şi fiscale pe care următoarele două proiecte de legi de buget, şi de altfel abordarea multianuală va fi expusă în următoarele săptămâni, deşi din punct de vedere al legislaţiei privind şomajul, investiţiile în formarea profesională şi în calificări, toate aceste proiecte vor fi prezentate în următoarele săptămâni. Dar ele au un sens numai dacă sunt înscrise în agenda europeană şi faptul că m-am angajat pentru o Europa socială, pentru o convergenţă socială care să lupte împotriva disfuncţionalităţii Europei, cred că această abordare este perfect coerentă cu reformele din Franţa. Acest turneu european îmi permite să am discuţii cu parteneri indispensabili pentru reformele actuale şi viitoare, îmi permite să explic o parte din proiectul european acestei Europe care oferă protecţie şi, de asemenea, îmi permite să explic coerenţa dintre agenda franceză şi agenda europeană şi, în fine, îmi permite să explic o etapă pe care o voi dezvolta în săptămânile următoare împreună cu partenerii mei şi anume o reformă, o relansare a proiectului european, şi fiecare trebuie să îşi asume rolul şi competenţele sale. Miniştrii sunt cei care se ocupă de reformele de resort, miniştrii sunt cei care negociază, care le explică în faţa Parlamentului şi în faţa cetăţeniilor francezi. Avem un Prim-ministru care se angajează foarte mult în aceste reforme şi le explică el însuşi, iar rolul meu este să dau un sens de ansamblu şi o coerenţă între aceste proiecte franceze şi europene.

Jurnalist: Dumneavoastră luaţi şi cereţi o înăsprire a condiţiilor de acces pentru muncitorii detaşaţi, condiţii pe care unele state le văd ca o îngrădire a liberei circulaţii pe piaţa de muncă. Pentru că aţi vorbit de limitarea perioadei de detaşare şi, aşa cum spunea şi Preşedintele Klaus Iohannis, lucrurile nu sunt simple şi sunt mai nuanţate. Dacă nu reuşiţi o modificare a directivei aşa cum o vreţi dumneavoastră luaţi în calcul un Frexit?

Preşedintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron: Ei bine, unii au încercat această metodă şi se pare că au avut probleme, adică să facă şantaj spunând că dacă nu primesc ce vreau ies din Uniunea Europeană, şi până la urmă ieşi şi eşti şi mai puţin fericit, deci niciodată nu am abordat subiectele europene în acest mod. Însă le abordez cu simţul pentru detaliu şi pentru concret. Ce viitor vă doriţi pentru România? Doriţi ca în mod durabil salariile din România să rămână la o treime din salariile din Franţa? Vă doriţi ca munca calificată să se dezvolte insuficient? Sau vă doriţi ca ţara dumneavoastră să intre pe deplin în Europa, să aveţi calificări mai bune, să atrageţi talente, să vă păstraţi talentele, să aveţi oameni mai bine plătiţi care să aibă avantaje sociale şi tranziţia să se facă pe deplin. Înţeleg de la Preşedintele dumneavoastră că aţi ales a doua opţiune şi că doriţi ca România să intre pe deplin într-o Europă mai integrată. Deci pentru România situaţia din prezent nu este ideală. Este o situaţie în care ţările profită de diferenţele salariale. Ţările care susţin statu-quoul susţin de fapt această situaţie care nu este benefică pentru România.

Europa a fost extinsă, dar cu situaţii foarte diferite în interiorul său, însă, totuşi cu un proces de convergenţă. Şi de altfel acesta este scopul fondurilor structurale. Ţări care vin de foarte departe, care au costuri salariale mai slabe, o fiscalitate diferită sunt ajutate cu fonduri structurale pentru a se dezvolta şi pentru a reveni către centrul Europei. Dar ce se întâmplă de câţiva ani? Anumiţi oameni politici - şi nu este cazul Preşedintelui dumneavoastră, al cărui angajament european îl salut - anumite medii de afaceri fac invers de fapt. Profită de fondurile structurale, dar dezvoltă un model de dumping social şi fiscal, continuă să scadă taxele companiilor, să păstreze costurile foarte scăzute pentru a atrage companii. Profită de acest sistem, dar fără spiritul de convergenţă. Un astfel de sistem va exploda. Nu va avea loc un Frexit, ci o distrugere a Uniunii Europene, o explozie a Uniunii Europene pentru că nicio ţară dezvoltată şi cu costuri ridicate salariale nu poate accepta ca sistemul să continue astfel. Şi o parte din Brexit se datorează tocmai funcţionării pieţei unice şi detaşării lucrătorilor. Aţi văzut ce spun ei: nu mai vrem oameni din Est care să vină la noi în ţară şi să ne ia locurile de muncă. Asta au spus ei. Trebuie să privim lucrurile în faţă. Acest lucru este negativ şi pentru România, şi pentru Europa, sistemul actual. Ceea ce propun eu cu ambiţia de a obţine o majoritate calificată pentru această reformă, o reformă care consacră libertatea de circulaţie, dar detaşarea să fie făcută într-un anumit orizont de timp, să se respecte regulile şi cei care lucrează într-o ţară să fie plătiţi la fel. Asta nu contravine în niciun fel libertăţii de a lucra în Europa şi spuneam asta când vorbeam despre transportul rutier, nu contravine cu nimic deschiderii pieţelor de muncă. Ceea ce facem este să oprim un abuz care nu este bun pentru nimeni. Sunt foarte încrezător în capacitatea comună de a obţine un acord care să fie bun pentru toată lumea şi această luptă pentru reforma detaşării lucrătorilor şi acest angajament indispendabil sunt pentru mine o primă etapă către o reformare a Europei, care să fie Europa convergenţei fiscale şi sociale, a progresului pentru toţi, o Europă care să plece de la o ambiţie comună şi nu o Europă cu jocuri divergente între diferitele puteri, unde fiecare se specializează într-un model de creştere care nu este bun pentru nimeni. Din semnele pe care le văd, înţeleg că se termină această conferinţă de presă şi vă mulţumesc pentru atenţie!".

(S.A.)

-------------

Actualizare 17:03 Surse: Întrevedere privată între premierul Mihai Tudsose şi Emmanuel Macron, la cererea preşedintelui Franţei

Prim-ministrul Mihai Tudose a avut astăzi o întrevedere tete-a-tete cu Emmanuel Macron, la cererea preşeditnelui francez, potrivit unor surse guvernamentale citate de News.ro.

Macron a fost primit de către premier la Vila Lac 1, unde vor avea un dejun de lucru.

Preşedintele francez a ajuns cu o oră întârziere la Vila Lac 1 faţă de programul stabilit oficial, fiind întâmpinat de către premierul Mihai Tudose, cei doi schimbând câteva cuvinte la primirea oficială.

Tudose i-a oferit cadou lui Macron o crenguţă de stejar plantat de generalul Berthlot în 1927 la Iaşi.

Mihai Tudose consideră vizita lui Macron extrem de importantă pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale, îndeosebi în domeniul economic, precum şi pentru consolidarea cooperării în plan european, în dosarele de interes major pentru ambele părţi, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Potrivit Executivului, în cadrul dejunului de lucru vor fi abordate aspecte privind cooperarea în sectoarele economic, energetic, cercetare şi cultural.

De asemenea, premierul Mihai Tudose va prezenta progresele economice ale ţării noastre, măsurile luate de Guvern în acest domeniu şi oportunităţile de investiţii, în condiţiile în care România a înregistrat în trimestru al doilea o creştere economică de 5,9%, cea mai mare din UE, precizează comunicatul citat.

"Aderarea României la Spaţiul Schengen este un alt subiect de interes, având în vedere că ţara noastră îndeplineşte condiţiile tehnice, decizia fiind în acest moment la nivel politic, iar ţara noastră se bazează pe sprijinul constant al partenerului tradiţional, Republica Franceză", menţionează Guvernul.

Totodată, şeful Executivului va exprima interesul Guvernului de la Bucureşti pentru continuarea dialogului susţinut în pregătirea Preşedinţiei României a Consiliului UE, pornind de la expertiza Franţei în domeniul afacerilor europene, se mai arată în comunicat.

Delegaţia română condusă de prim-ministrul Mihai Tudose este compusă din ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, ministrul Economiei, Mihai Fifor, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, şeful misiunii de onoare, George Ciamba, ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Sorin Cîmpeanu, membru al Camerei Deputaţilor, consilierii de stat Florin Vodiţă, Gabriel Andronache, Felix Rache.

Din delegaţia franceză condusă de preşedintele Emmanuel Macron fac parte ministrul Afacerilor Europene, Nathalie Loiseau, ambasadoarea Franţei în România, Michèle Ramis, Şeful Statului Major particular al Preşedintelui, Amiral Bernard Rogel, consilierii Philippe Etienne, Clement Beaune, Barbara Frugier, Nicolas Jegou.

(S.A.)

-------------

Actualizare 16:29 Iohannis: "Am decis aprofundarea Parteneriatului strategic cu Franţa în special în sectoarele politic, economic, cultural şi al cercetării"

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat astăzi, că alături de omologul său francez Emmanuel Macron, a decis joi aprofundarea Parteneriatului strategic între cele două ţări, în special în domeniile politic, economic, cultural şi al cercetării.

Redăm mai jos, integral, declaraţia preşedintelui Iohannis din conferinţa comună de presă susţinută la Palatul Cotroceni:

"Domnule Preşedinte Macron, îmi face o deosebită plăcere să vă am oaspete astăzi, la Bucureşti.

Doresc să vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia mea, lansată cu prilejul discuţiei foarte bune pe care am avut-o cu ocazia Consiliului European din iunie. Cu acel prilej, am confirmat împreună dorinţa de a duce relaţia bilaterală şi cooperarea în plan european la o etapă superioară.

România este prima ţară din regiune, domnule Preşedinte, unde efectuaţi o vizită bilaterală, ceea ce confirmă profunzimea Parteneriatului nostru Strategic şi ne onorează.

Este şi un moment simbolic: în 2017 se împlinesc 25 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de înţelegere amicală şi cooperare între România şi Franţa, iar anul viitor marchează nu doar Centenarul României moderne, ci şi aniversarea primilor 10 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Am avut şi astăzi, domnul Preşedinte Macron şi cu mine, discuţii foarte bune, în urma cărora am decis aprofundarea Parteneriatului Strategic, în special în sectoarele politic, economic, cultural şi al cercetării.

Am salutat dinamica pozitivă a cooperării economice, anul trecut înregistrând o creştere de peste 9% a comerţului bilateral, cifrat la aproape 8 miliarde de euro. Totodată, am exprimat interesul creşterii şi diversificării investiţiilor franceze în economia românească.

Împreună am exprimat sprijinul pentru ca proiectul Sezonului cultural încrucişat România-Franţa 2018/2019, cel mai important proiect cultural bilateral al României din ultimii 10 ani, să fie un succes care să contribuie la prezentarea imaginii actuale, moderne şi inovative a celor două state.

În acelaşi timp, am exprimat dorinţa de a coopera cu Franţa în contextul marcării, în 2018, a Centenarului României, proiect la care, după cum se ştie, Franţa a contribuit în mod esenţial.

România rămâne una dintre ţările europene cele mai ataşate francofoniei şi un stat-far al Francofoniei în Europa Centrală şi de Est, cu cel mai mare număr de cetăţeni vorbitori de limbă franceză din regiune.

Am subliniat, totodată, rolul comunităţii româneşti din Hexagon, un rol de liant între cele două societăţi, mulţi români cu înaltă calificare profesională lucrează în Franţa şi contribuie direct la prosperitatea societăţii franceze.

Am abordat în discuţia noastră, evident, şi destul de profund, agenda europeană şi am decis să sprijinim o cooperare întărită între România şi Franţa în domeniul afacerilor europene, cu precădere în sprijinul consolidării şi chiar redefinirii proiectului european, la care amândoi, Preşedintele Macron şi cu mine, ţinem foarte mult.

L-am asigurat pe domnul Preşedinte că poate găsi în noi un partener autentic, profund ataşat ideii europene şi pe deplin implicat în eforturile de redinamizare a Uniunii Europene. România este astăzi, după 10 ani de când suntem membri, un stat membru matur, cu un profil pro-european foarte puternic, care doreşte să fie un membru re-fondator al Uniunii Europene.

În acest sens, am subliniat importanţa de a avansa în procesul de integrare la nivel european, într-o formulă incluzivă, deschisă tuturor statelor membre, concentrându-ne eforturile comune pe iniţiative consensuale, cu rezultate concrete şi pozitive pentru cetăţenii noştri.

Am arătat că Europa Socială trebuie să fie în primul rând o Europă a coeziunii, bazată pe o viziune unitară şi în care progresul social al tuturor statelor membre este un obiectiv prioritar.

România va acorda susţinere consistentă proiectului Europei Apărării, la care dorim să participăm de la bun început.

I-am transmis domnului Preşedinte şi faptul că obiectivul României de aderare la Spaţiul Schengen rămâne unul de actualitate.

România, după cum se ştie, acţionează deja de facto ca un stat responsabil al spaţiului Schengen, luând parte solidar la toate eforturile de consolidare a frontierelor externe ale Uniunii.

Aderarea României va consolida securitatea spaţiului Schengen şi va transmite un semnal puternic în sprijinul construcţiei europene.

Domnule Preşedinte, această vizită este un excelent prilej de a lucra împreună pentru consolidarea relaţiei noastre şi pentru îmbunătăţirea proiectului european. Vă mulţumesc!".

(S.A.)

-----------

Actualizare 16:21 Emmanuel Macron a avertizat că Spaţiul Schengen nu funcţionează bine

Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat astăzi, în conferinţa de presă comună cu omologul său român Klaus Iohannis, că este total deschis în dosarul aderării României la Spaţiul Schengen, dar a avertizat că acesta nu funcţionează în prezent bine.

În aceste condiţii, el a invitat România la discuţiile pentru reformarea spaţiului de liberă circulaţie.

Macron a afirmat: "Dorinţa noastră este ca Europa să meargă înainte. Deja de mai mulţi ani aveţi tot dreptul să cereţi integrarea în Spaţiul Schengen (...) şi ştiu cât de important este acest lucru pentru dumneavoastră. (...) Sunt total deschis faţă de acest subiect".

Preşedintele francez a subliniat că "Europa Spaţiului Schengen nu funcţionează bine".

El a explicat: "Europa Spaţiului Schengen nu funcţionează bine şi sigur că nu putem să ne bucurăm de asta, iar dorinţa mea este ca în următoarele luni să putem accelera o reformă a regulilor comune în acest domeniu, să le clarificăm, să avem o atitudine mai solidară, un control mai bun al frontierelor, o convergenţă crescută în ceea ce priveşte regulile comune privind azilul şi primirea populaţiilor exterioare şi să vă asociem la această discuţie".

(S.A.)

-----------

Actualizare 16:01 Klaus Iohannis: "Directiva privind detaşarea lucrătorilor trebuie îmbunătăţită"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat astăzi, în cursul conferinţei comune cu omologul său francez Emmanuel Macron, că directiva privind detaşarea lucrătorilor trebuie îmbunătăţită.

Klaus Iohannis a precizat: "Există o mare nemulţumire în Franţa că sunt lucrători care aparent încearcă mai degrabă să eludeze sistemul decât să se încadreze în sistem, dar putem să observăm foarte mulţi oameni în Europa de Est, de exemplu în România, care vor să lucreze în Franţa, Germania, Spania. Dacă situaţia este aşa, este foarte clar că trebuie să îmbunătăţim această directivă. Este inadmisibil să vedem această nemulţumire pe de o parte în Europa de Vest că vin muncitori, pe de altă parte dorinţa oamenilor din Est de a trăi mai bine. Şi una şi alta este legitimă şi, dacă această directivă a produs astfel de disensiuni şi astfel de divergenţe, nu înseamnă că oamenii din Franţa nu au dreptate sau cei din România nu au dreptate, înseamnă că directiva nu este suficient de clară şi suficient de bună".

Preşedintele României a punctat că este foarte important să se evite anumite confuzii cu privire la această chestiune: "Este foarte important să evităm simplificările inutile în această speţă. (...) Este foarte important să se evite anumite simplificări şi confuzii. Nimeni nu doreşte să înlăture competiţia sau piaţa liberă, însă ceea ce se doreşte, de exemplu, în Franţa este să se evite folosirea unui sistem care are mare deschidere pentru a eluda plata unor impozite sau taxe".

De asemenea, Klaus Iohannis a precizat că nu este suficient ca directiva să fie rescrisă: "Este nevoie de o colaborare mult mai intensă şi mai integrată între sistemele sociale din toate ţările UE, de un control mult mai bun şi atunci avem şansa, dacă abordăm aceste chestiuni cu maximă seriozitate şi deschidere în sens pozitiv, să facem sistemul să funcţioneze mai bine, astfel ca o firmă românească să poată să meargă în Franţa şi să lucreze acolo, cum o firmă franceză poate să vină în România şi să lucreze aici fără să apară aceste suspiciuni că unii iau locul de muncă al celorlalţi''.

Preşedintele României a mai spus că el şi omologul său francez îşi doresc să existe o abordare echitabilă faţă de toată lumea: "În domeniul transporturilor rutiere (...) problemele sunt specifice şi absolut nimeni nu are intenţia să creeze condiţii favorabile pentru unii şi defavorabile pentru alţii. Ne dorim cu toţii o directivă pe detaşare, plus o directivă pe transport, care îmbunătăţesc situaţia şi pentru unii şi pentru alţii, dar scot din piaţă pe aceia care speculează diferenţele de dezvoltare, care încă persistă''.

(S.A.)

------------

Actualizare 15:43 Macron şi-a exprimat speranţa că UE va ajunge la un acord privind muncitorii detaşaţi anul acesta

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat speranţa, în cursul conferinţei comune de presă cu omologul său român Klaus Iohannis, că un acord privind muncitorii detaşaţi în Uniunea Europeană va fi încheiat până la sfârşitul acestui an.

Emmanuel Macron a afirmat: "Aţi vorbit, de asemenea, despre un subiect care ştiu că este foarte important pentru ţara dumneavoastră, şi anume revizuirea directivei privind muncitorii detaşaţi. Şi mă bucur să constat această voinţă de a lucra împreună şi sunt sigur că vom ajunge la un acord până la sfârşitul anului, care să poată fi aprobat în timpul preşedinţiei estone, pentru a putea clarifica cadrul acestui proces şi să mergem în miezul proiectului european, care este un proiect de convergenţă între economiile noastre, din punct de vedere fiscal şi din punct de vedere social".

(S.A.)

-----------

Actualizare 15:35 Iohannis: "Obiectivul României de aderare la Schengen rămâne unul de actualitate"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că i-a transmis omologului său francez, Emmanuel Macron, că obiectivul ţării noastre de aderare la Schengen rămâne unul de actualitate.

În conferinţa de presă comună a celor doi şefi de stat susţinută la Palatul Cotroceni, Iohannis a afirmat: "I-am transmis domnului preşedinte şi faptul că obiectivul României de aderare la Spaţiul Schengen rămâne unul de actualitate. Aderarea României va consolida securitatea Spaţiului Schengen şi va transmite un semnal puternic în sprijinul construcţiei europene".

(S.A.)

---------

Actualizare 15:20 Conferinţa comună a celor doi şefi de stat a început la Palatul Cotroceni

(S.A.)

---------

Actualizare 13:31 Emmanuel Macron a ajuns la Palatul Cotroceni

Şeful statului francez, Emmanuel Macron, este primit de către preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul unei ceremonii oficiale desfăşurate la Palatul Cotroceni.

(M.I.)

-----

Actualizare 13:04 Emmanuel Macron a ajuns la Bucureşti

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron a ajuns la Bucureşti, urmând să se întâlnească cu preşedintele Klaus Iohannis.

(A.C.)

-----

Actualizare 13 :01 Tudose: "Vizita preşedintelui Franţei în România este extrem de importantă pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale"

Premierul Mihai Tudose va oferi, astăzi, un dejun de lucru în onoarea preşedintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron, aflat în vizită în România, ca parte a turneului regional pe care preşedintele francez îl face în aceste zile, potrivit unui comunicat de presă.

"Vizita preşedintelui Franţei în România este extrem de importantă pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale, îndeosebi în domeniul economic, precum şi pentru consolidarea cooperării în plan european, în dosarele de interes major pentru ambele părţi", consideră premierul Mihai Tudose.

Conform sursei, în cadrul dejunului de lucru vor fi abordate aspecte privind cooperarea în sectoarele economic, energetic, cercetare şi cultural.

Premierul Mihai Tudose va prezenta progresele economice ale ţării noastre, măsurile luate de Guvern în acest domeniu şi oportunităţile de investiţii, în condiţiile în care România a înregistrat în trimestru al doilea o creştere economică de 5,9%, cea mai mare din UE, informează sursa.

În comunicat se precizează: "Aderarea României la Spaţiul Schengen este un alt subiect de interes, având în vedere că ţara noastră îndeplineşte condiţiile tehnice, decizia fiind în acest moment la nivel politic, iar ţara noastră se bazează pe sprijinul constant al partenerului tradiţional, Republica Franceză".

Şeful Executivului va exprima interesul Guvernului de la Bucureşti pentru continuarea dialogului susţinut în pregătirea Preşedinţiei României a Consiliului UE, pornind de la expertiza Franţei în domeniul afacerilor europene, se menţionează în comunicat.

În comunicat se mai arată: "Pregătirea Sezonului cultural România-Franţa, desfăşurat în perioada 1 decembrie 2018-30 iunie 2019, care va marca Centenarul creării României moderne şi va oferi şansa unei mai bune cunoaşteri a ţării noastre în plan extern, se va afla între subiectele dejunului de lucru. Delegaţia română condusă de prim-ministrul Mihai Tudose este compusă din ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, ministrul Economiei, Mihai Fifor, ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Sorin Cîmpeanu, membru al Camerei Deputaţilor, consilierii de stat Florin Vodiţă, Gabriel Andronache, Felix Rache".

Potrivit sursei citate, din delegaţia franceză condusă de preşedintele Emmanuel Macron fac parte ministrul Afacerilor Europene, Nathalie Loiseau, ambasadoarea Franţei în România, Michèle Ramis, Şeful Statului Major particular al Preşedintelui, Amiral Bernard Rogel, consilierii Philippe Etienne, Clement Beaune, Barbara Frugier, Nicolas Jegou.

(A.C.)

------

Actualizare 09:51 Compania Airbus cere ţării noastre să organizeze o licitaţie "transparentă" pentru achiziţia de elicoptere

Societatea Airbus Helicopters, filială a grupului aeronautic european, a transmis ieri mesajul că aşteaptă ca autorităţile de la Bucureşti să organizeze o licitaţie "transparentă" pentru achiziţia de elicoptere, informează agenţia France Presse, menţionând că şi compania americană Bell curtează România, care trebuie să-şi înnoiască flota de elicoptere civile şi militare.

"Aşteptăm un anunţ pentru organizarea unei licitaţii transparente, aşa cum cere legislaţia europeană, care să ne dea ocazia să participăm cu H215", un model de elicopter polivalent, a declarat pentru AFP directorul Airbus Helicopters România, Serge Durand, transmite Agerpres.

"Airbus Helicopters este de 50 de ani un partener loial României şi ne aşteptăm să fim trataţi ca atare", a adăugat el.

Conform surselor apropiate grupului Airbus, acest subiect se va afla pe agenda convorbirilor pe care preşedintele Emmanuel Macron le va avea joi la Bucureşti.

Airbus Helicopters a inaugurat o uzină la Braşov în septembrie 2016, în prezenţa preşedintelui francez de la acea vreme, François Hollande, primele elicoptere urmând să fie produse acolo în anul 2018.

Responsabilii acestei companii au sperat că România va fi primul client al uzinei de la Braşov, dar, la aproape un an de la inaugurare, "încă nu am primit nicio ofertă concretă din partea României", a spus cu regret Serge Durand în declaraţia acordată agenţiei France Presse.

Mai mult decât atât, continuă această agenţie, Ministerul român al Apărării a semnat la începutul acestei luni o scrisoare de intenţie pentru achiziţia de elicoptere de luptă AH-12 Viper, produse de compania americană Bell Helicopter, cu riscul de a supăra Airbus.

De asemenea, France Presse aminteşte că România şi-a manifestat intenţia de a cumpăra sisteme de rachete antiaeriene Patriot, de producţie americană, în valoare de aproape patru miliarde de dolari.

Perspectivele cooperării industriale româno-franceze în domeniul apărării şi programele de înzestrare a Armatei Române au fost temele abordate de ministrul român al Apărării, Adrian Ţuţuianu, într-o convorbire telefonică avută marţi cu omologul său de la Paris, Florence Parly, informează MApN.

Potrivit unui comunicat, miniştrii Ţuţuianu şi Parly au subliniat excelentele relaţii de cooperare dintre cele două armate, dezvoltate în cadrul Parteneriatului strategic dintre România şi Franţa.

Sursa citată precizează: "Ministrul Apărării Naţionale, Adrian Ţuţuianu, a avut marţi o convorbire telefonică cu omologul său din Republica Franceză, Florence Parly. Miniştrii Ţuţuianu şi Parly au subliniat excelentele relaţii de cooperare dintre cele două armate, dezvoltate în cadrul Parteneriatului strategic dintre România şi Franţa. Temele abordate în timpul discuţiei au inclus şi programele de înzestrare ale Armatei României, precum şi perspectivele cooperării industriale româno-franceze în domeniul apărării".

(M.I.)

------

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, efectuează, astăzi, o vizită în România, urmând să aibă convorbiri cu preşedintele Klaus Iohannis.

Întânirea face parte dintr-un turneu de trei zile în Europa de Est, care mai cuprinde Austria şi Bulgaria.

Conform unei analize Reuters, Macron va căuta, în acest turneu, susţinători pentru efortul său de a înăspri legislaţia muncii în privinţa lucrătorilor "detaşaţi", o problemă delicată care a exacerbat falia est-vest.

Câteva zile mai târziu, reformele zonei euro, cooperarea militară şi imigraţia vor face obiectul discuţiilor găzduite de Macron cu liderii Germaniei, Spaniei şi Italiei, în condiţiile în care el încearcă să îmbunătăţească poziţia Franţei ca lider al Europei.

Parisul s-a plâns de multă vreme că Europa Centrală şi de Est obţine un avantaj incorect de pe urma mâinii de lucru ieftine ("dumping social"), argumentând că delegarea muncitorilor slab plătiţi afectează slujbele locale şi erodează protecţia angajaţilor în statele membre cu salarii mai mari.

Deşi muncitorii detaşaţi reprezintă mai puţin de 1% din forţa de muncă a UE, mulţi dintre ei fiind angajaţi în sectoarele transportului rutier şi construcţiilor, problema a agravat o falie existentă între estul sărac şi vestul bogat.

Macron va vizita România, Bulgaria şi Austria, se va întâlni, totodată, cu liderii Cehiei şi Slovaciei, însă va ocoli Ungaria şi Polonia, ţări pe care le-a acuzat că dispreţuiesc valorile blocului european.

O sursă de la Palatul Elysee a declarat, potrivit Reuters, că Macron va vizita ţări care sunt "cel mai ataşate de ancorajul lor european".

Un diplomat francez a respins ideea că Macron ar căuta să creeze o diviziune între statele central şi est-europene care se opun reformei şi cele care consideră că un compromis nu e lipsit de sens.

"Aici nu e vorba de a divide pentru a conduce mai bine", a declarat sursa.

Iohannis vrea să negocieze, transportatorii, să protesteze

Vizita lui Macron în ţara noastră a fost convenită cu prilejul întrevederii avute de cei doi preşedinţi în marja reuniunii Consiliului European din 23 iunie, când Macron a acceptat propunerea lui Iohannis de a continua dialogul la Bucureşti.

După întâlnirea din 23 iunie, care a durat aproximativ 30 de minute, preşedintele Iohannis a afirmat că aceasta a fost "foarte, foarte bună" şi s-a convenit ca România şi Franţa să colaboreze în vederea întăririi unor formate europene: "Am avut o primă întâlnire aşezată bilaterală cu preşedintele Macron. Am abordat într-un timp foarte scurt multe teme foarte importante pentru noi, pe colaborare bilaterală şi formate europene. Am discutat despre colabrări de exemplu pe Schengen, despre colaborarea pe care o pregătim pentru sezonul cultural".

O temă importantă de discuţie a fost directiva europeană privind detaşarea muncitorilor, ridicată în cadrul întâlnirii de Emmanuel Macron, potrivit stirile protv.ro.

"Doreşte (n.r. Macron) să colaboreze cu noi, am arătat toată deschiderea pe acest dosar. (...) Trebuie să găsim soluţii care satisfac şi o parte şi cealaltă. Nu are rost să ne ascundem după deget şi să rămână fiecare pe poziţia lui. Trebuie discutat, trebuie negociat, trebuie soluţionată chestiunea", a spus atunci Iohannis".

În schimb, transportatorii protestează faţă de intenţiile lui Macron.

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a solicitat Primăriei Capitalei aprobarea pentru organizarea unui protest cu ocazia vizitei oficiale a preşedintelui francez, însă a fost refuzată.

Transportatorii consideră că Franţa doreşte blocarea pieţei unice şi libere de transport rutier din Uniunea Europeană prin promovarea unei politici neoprotecţioniste: "Preşedintele francez Emmanuel Macron este iniţiatorul loi Macron, legea protecţionistă prin care Franţa impune plata salariului minim francez şi măsuri administrative împovărătoare transportatorilor români şi estici, în scopul eliminării acestora de pe piaţa franceză şi europeană de transport internaţional".

UNTRR consideră că prin aplicarea de către Franţa a unui salariu minim în transporturi se încalcă suveranitatea unui Stat Membru UE faţă de alt Stat Membru şi solicită autorităţilor române să intervină pentru suspendarea aplicării Legii Macron firmelor de transport rutier din România.

Polonia l-a acuzat pe Macron că utilizează standarde duble fiindcă pledează pentru o Europă mai integrată

Conform analizei Reuters, Macron va găsi "o ureche receptivă" în Austria, ţară care se învecinează cu patru state est-europene şi unde social-democraţii aflaţi la putere spun că un influx de muncitori estici pune presiuni pe salarii.

Directiva care îi priveşte pe muncitorii detaşaţi le permite companiilor europene să trimită angajaţi în alte state UE pe baza unor contracte prin care nu sunt obligate să garanteze decât salariul minim pe economie al ţării-gazdă.

Macron a declarat că nu este suficientă o propunere a Comisiei Europene ca pachetele salariale ale muncitorilor detaşaţi să includă ajutoare sociale conforme cu reglementările ţării-gazdă, iar contractele lor să fie plafonate la doi ani.

Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia susţin că propunerea merge prea departe, considerând că ar trebui să li se permită să concureze cu preţuri mai mici pentru a putea recupera deceniile de stagnare comunistă.

Estonia, care deţine preşedinţia rotativă a UE, va prezenta o nouă propunere în acest sens, în septembrie.

Polonia l-a acuzat pe Macron că utilizează standarde duble fiindcă pledează pentru o Europă mai integrată, în timp ce încearcă să erodeze competiţia pe piaţa unică. Două surse din Guvernul polonez au declarat că acesta a încercat să-l invite pe Macron la Varşovia în cadrul turneului, "dar n-am văzut prea multă disponibilitate", a afirmat una dintre surse.

Viceministrul polonez al Infrastructurii, Justyna Skrzydlo, a declarat pentru Reuters că Guvernul de la Varşovia se încrede în "unitatea şi solidaritatea continuate ale ţărilor Europei Centrale". "Credem că statele Europei Centrale accentuează competitivitatea în economia europeană", a declarat aceasta, menţionând: "Suntem pe deplin încrezători că va persista pe viitor".

Alte ţări au dat semne că sunt dispuse la compromisuri şi a se alinia la eventuale noi propuneri ale UE.

"Sunt foarte interesat de cooperarea regională cu cei patru de la Visegrad, dar interesul vital al Slovaciei este UE", a declarat premierul slovac Robert Fico.

Analiza Reuters mai scrie că, dincolo de abordarea chestiunii muncitorilor detaşaţi, este probabil ca Macron să poarte "o ofensivă a şarmului" ca să câştige sprijin în privinţa unor propuneri mai generale de reformă în UE, inclusiv o cooperare militară, armonizare fiscală şi un buget comun pentru zona euro.

CCIFER: Investiţiile franceze directe - 4,2 miliarde de euro

Investiţiile franceze directe în România însumează 4,2 miliarde de euro, reprezentate de 3000 de companii active cu capital francez, potrivit unui raport transmis de Camera Franceză de Comerţ şi Industrie în România (CCIFER).

"Prezenţa economică franceză din România este densă în toate sectoarele de activitate, dat fiind că numeroase IMM-uri şi societăţi de dimensiuni intermediare au urmat dezvoltarea marilor societăţi franceze. Majoritatea societăţilor din indicele CAC 40 sunt prezente pe piaţa din România, în sectoarele auto, bănci şi asigurări, distribuţie, industrie farmaceutică şi energie", potrivit CCIFER.

Macron la Viena: Directiva europeană privind muncitorii detaşaţi este "o trădare a spiritului european"

Directiva europeană privind muncitorii detaşaţi, aşa cum este aplicată în prezent, este "o trădare a spiritului european în bazele sale", a afirmat miercuri, la Salzburg, preşedintele francez Emmanuel Macron, în prima sa zi a miniturneului său european în cadrul căruia va ajunge şi în România, relatează AFP.

Într-o declaraţie făcută în prezenţa cancelarului austriac Christian Kern, el a subliniat că cele două ţări şi-au aliniat perfect opiniile în cacest dosar.

Atât Parisul, cât şi Viena consideră că directiva favorizează dumpingul social în favoarea ţărilor din Europa de Est.

"Sunt convins (...) că Europa are nevoie de un moment de refondare important", a mai spus Macron în conferinţa de presă comună cu Kern.

O întâlnire cu liderii ceh şi slovac este prevăzută în cursul serii.

Directiva pentru muncitorii detaşaţi le permite companiilor europene să trimită angajaţi în alte state UE cu contracte prin care sunt nevoite să garanteze numai salariul minim din ţara gazdă.

Opinia Cititorului ( 20 )

  1. Adica ce-i deranjeaza pe soferii romani ?De ce ar protesta impotriva lui Macron?Ca daca lucreaza in Franta sa primeasca cel putin sararul minim pe economie din Franta, nu cel din Romania ?Oare n-am inteles bine?Eu pot sa inteleg ca angajatorii lor din Romania ar vrea sa-i trimita prin toata Europa cu 1400 Ron/luna dar nu inteleg ce om normal la cap s-ar duce.Iar daca se duc totusi si " pe hartie" primesc doar atat inseamna ,evident ,ca primesc restul,pana pe la 1000-1500 euro neoficial,din mana iar asta ar trebui sa fie si problema Romaniei nu doar a Frantei.Dar tot nu inteleg de ce s-ar supara soferii..

    1. Nu stiu industria transporturilor, insa iti pot spune in constructii.

      O firma romaneasca nu poate lua un contract la pretul la care l-ar lua o firma franceza. Francezii vor firme din afara Frantei daca au pret mai mic cu 20-30% mai mic, sa merite macar. Altfel ii iau pe-ai lor. Ca sa concurezi pe costuri, trebuie sa ai forta de munca ceva mai ieftina. Asadar nu poti plati salarii chiar ca de Franta, cel putin un numar de ani.  

      Daca Franta are prea multa forta de munca a^i primim pe francezi in schimb de experienta la noi sa lucreze la Dacia, Carrefour, Apa nova etc intrucat preturile sunt ca in Franta Cand si salariile se vor negocia la egalitate o sa le placa la noi

      se supara, ci sefii lor, care nu vor sa aiba costuri salariale + tot ce vine la pachet (daca ar plati legal) la nivel Frantei, spre exemplu. Pe de alta parte, cred ca e vorba si de un dublu standard - probabil clientilor vestici le convine sa plateasca mai putin pentru un serviciu achizitionat din est la un pret mai mic, dar concurenta din vest al acelui serviciu se plange ca astia din est nu concureaza corect. Acum vesticilor nu le mai trebuie piata libera? Oricum exista deja legea Macron care impune niste conditii, dar se pare ca nici asa nu e suficient..

      angajez cioban francez. contract legal de munca. poate lucra si detasat

    omul vrea sa modifice legislaţia muncii în privinţa lucrătorilor "detaşaţi" stie cineva ce inseamna muncitor detasat? a lucrat cineva ca muncitor detasat in UE? din afacera lucrătorilor "detaşaţi" cistiga doar patroni firmelor care se folosesc abuziv de dreptul asta, pe cind muncitori din est presteaza munca in vest la salariu din est + diurna, patroni care se folosesc de detasarea fortei de munca trebuie sa plateasca salariu real din statul unde muncitorul detasat presteaza munca respectiva (cum este legea acum se numeste exploatare moderna a muncitorilor sau chiar sclavagism prin anumite clauze din contracte)

    1. E nedrept sa generalizezi!

      Sunt intermediari de muncitori care castiga.  

      Dar sunt si firme legitime, care incearca sa-si faca un nume, pornind de la avantajele lor competitive. Printre care si forta de munca ceva mai ieftina. 

      Da, am lucrat, stiu o parte a acestei piete, in detaliu de structura de costuri. 

      O abordare pragmatica, realista, ajuta mai mult decat una care surprinde si generalizeaza o singura perspectiva.  

      Nu in ultimul rand, ti-ai imagina un demers al unui politician (francez) in care sa aiba romanii de castigat? Asta inseamna ca nu ai stat acolo o perioada suficient de lunga sa intelegi cum se uita la est-europeni si in particular la romani!

      Ai perfectă dreptate. Vroiam să scriu și eu despre același lucru, muncitorii delegați.

       

      Le dau dreptate vesticilor în această problemă. Chestiunea muncitorilor delegați este o portiță legislativă creată pentru firme care încasează diferența de povară fiscală dintre cele două țări. 

       

      Le dau dreptate vesticilor pentru că este o concurență neloială. Muncitorii estici sunt liberi să își ia lumea în cap și să plece în Vest, dar să se angajeze pe formele legale din Vest, cot la cot cu muncitorii vestici. 

      Chestiunea muncitorilor delegați ascunde foarte multă evaziune fiscală, muncă la negru, muncă în regim forțat și dincolo de protecția legislativă. Probabil că există și o minoritate foarte redusă de muncitori delegați adevărați, folosiți în scopul inițial al legii. Dar cei mai mulți sunt sclavi pe plantație care câștigă puțin mai bine în acest fel, iar patronii lor câștigă mult mai bine. 

      Pe langa aspectele de cerere si oferta de munca, detasarea asa cum o vad francezii implica taxe si impozite pe munca platite in Franta.

      Tocmai vorbeam de multinationalele care nu platesc impozit in Romania. Acum vrem ca si acela generat de firme romanesti sa se duca in Franta? 

      SCLAVAGISM LEGAL. MACRON LASANEEEEE. LA CE NE.ATI PRIMIT IN EUROPA....

      Evident!

    "Parisul s-a plâns de multă vreme că Europa Centrală şi de Est obţine un avantaj incorect de pe urma mâinii de lucru ieftine ("dumping social"), argumentând că delegarea muncitorilor slab plătiţi afectează slujbele locale şi erodează protecţia angajaţilor în statele membre cu salarii mai mari."

    Ce abordare este asta? De consolidare a UE sau de ducere a ei pe ripa? Nu-mi place deloc aceasta latura a ta, meschina, prefer sa te ridici la inaltimea inaintasilor tai, cel putin. 

    Romania ar trebui sa se plinga de pierderile pe care le are, milioane de oameni bine pregatiti, floarea fortei de minca!, care lucreaza majoritar pentru prosperitatea tarilor UE.

    Asa ca convergenta dezvoltarii economice, convergenta salariilor, convergenta pensiilor in tarile UE ar trebui sa preocuparea ta, nu niste masuri puerile. 

    1. Mai bine ar propune sanctiuni pentru pactul Briand Kellog! 

      Crezi tu ca se doreste justitie sociala in UE? Nu exploatarea este principiul de baza al Competitivitatii in spatiul European, estic.

      Aveti dreptate! Asta ar trebui sa propuna!...Ar ramane in istoria RI. Modificarea tratatului , pactului Briand-Kellog...Poate dupa ce scapam de Trump!..scapam si de razboaie si nu mai avem de ce sa ne inarmam sa alocam 2 la suta din BIP pentru asta...mai bine alocam pentru preventie in sanatate si educatie preventiva in sanatate!..cu ajutorul micronutrientilor( vitamine si minerale)

      Atata vreme cat Rusia e in formatul politic din zilele noastre nu scapam de amenintarea razboiului, decat daca ne predam, pur si simplu.

      De la bunicii mei stiu cum a fost cu ei prin preajma... 

      Iar Rusia crede ca estul Europei e zona lor istorica de influenta. 

      E o utopie sa crezi ca te descurci ca stat relativ mic fara aliati mari. Sau fara sa fii oricum inarmat pana-n dinti! Sau si, si!

      Stiu, sunt oameni care cred ca e mai bine 'sub' Rusia decat 'sub' SUA. Eu nu cred. 

    orice intalnire cu un sef de stat strain se incheie in a cumpara armament.daca vine seful de stat din KONGO,ce cumparam.

    1. O prostie omeneasca! Un non sens perpetuat de vechea paradigma razboinica!

      Krisna spunea ca omul va inventa o arma capabila sa nimiceasca de zeci de ori viata pe planeta! Asa s-a si intamplat!

      Halal evolutie spirituala a omului! Este o involutie! Rusinos pentru fiinta umana! Poate ca sotia lui Macron il mai tempereaza sa renunttam la cainele credincios al omului, razboiul! 

    Iohannis a plecat capul. Spune: "Johannis: Sunt multe critici legate de Directiva privind lucrătorii detaşaţi, ar trebui îmbunătăţită"

    Deci Macron a câștigat. 

    1. Întrebat ce viitor îşi doreşte pentru muncitorii români, preşedintele Franţei a răspuns: „Ca în mod durabil salariile din România să rămână la o treime din nivelul celor din UE (...). pentru România, situaţia din prezent nu este ideală, ţările profită de diferenţele salariale”.

      Hmmmm

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

21 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9766
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7317
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3535
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9743
Gram de aur (XAU)Gram de aur405.9099

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb