Vîntu o ia de la capăt: FNI-BRS-BA-BID

Contabil la Întreprinderea Comercială de Stat pentru Mărfuri Alimentare şi Alimentaţie Publică din Roman, judeţul Neamţ, Sorin Ovidiu Vîntu a intrat pentru prima oară în coliziune cu legea în 1981. Tribunalul Judeţean Neamţ, l-a condamnat la 5 ani şi 10 luni închisoare şi 3 ani interzicerea unor drepturi, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la delapidare, distrugerea de înscrisuri, fals intelectual şi uz de fals, fiind închis la Penitenciarul Bacău. După 1990 începe să facă primii paşi în afacerile serioase. În anul 1991, Sorin Ovidiu Vîntu a înfiinţat firmele Vîntu Gelsor S.R.L. Roman şi Grupul Financiar Gelsor S.A.. Din 1993 renunţă la afacerile de mică anvergură şi a înfiinţează SC Bursa Gelsor S.A. Bacău axându-se pe tranzacţionarea speculativă de certificate de proprietate, un an mai târziu deschizând o filială şi la Bucureşti. În acelaşi an, Garda Financiară a efectuat controale la sediile Bursa Gelsor S.A. şi Invesco Capital S.R.L., sancţionând SC Bursa Gelsor S.A. cu 235 milioane lei şi confiscarea certificatelor de proprietate şi, respectiv, SC Invesco Capital S.R.L. cu 3 miliarde lei.

Din 1995, Sorin Ovidiu Vîntu a înfiinţat şi coordonat, direct sau prin intermediul unor interpuşi, mai multe societăţi de "investiţii financiare", componente ale Grupului Financiar Gelsor, între care Gelsor SA, SOV Invest SA, Gelsor Consulting SA, Societatea General de Inves-tiţii (SGI) S.R.L.. Fondul Naţional de Investiţii a fost înfiinţat în august 1995, iar în septembrie 1995 a fost autorizat de CNVM să funcţioneze ca fond deschis de investiţii. Activitatea FNI - ramificat ulterior în toate judeţele ţării - consta în depuneri bancare (în proporţie de 60%) şi vânzarea sau cumpărarea de acţiuni ale firmelor necotate pe piaţa de capital (în proporţie de 40%). Administratorul FNI a fost societatea SOV Invest SA în baza unui contract încheiat cu Fondul. Gestionarea FNI a fost coordonată din "linia a doua" de către SOV, acţionarii/administratorii fiind persoane apropiate acestuia (Ioana Maria Vlas, Nicolae Popa, Teodor Nicolăescu, Gheorghe Teodorescu). După o succesiune de vânzări şi cumpărări de acţiuni ale SC SOV Invest SA, în structura acţionariatului au fost atrase şi unităţi financiare cu credibilitate: CENTROCOOP - 51%, Banca Agricolă - 20%, CEC - 20% (restul aparţinând acţionarilor persoane fizice). Printre neregulile şi ilegalităţi comise în administrarea FNI au fost consemnate următoarele: declararea unei valori, la zi, nereale a certificatelor de investitor; depăşirea plafoanelor admise la plasamentele în valori mobiliare; utilizarea discreţionară a fondurilor FNI, prin perfectarea unor contracte de asociere ori prestări servicii cu firme aparţinând grupului Gelsor; efectuarea de tranzacţii fictive cu acţiuni, în scopul influenţării artificiale a valorii acestora, respectiv însuşirii ilegale a unor sume de bani consistente. În urma unui mega scandal, activitatea FNI este sistată pe 24 mai 2000. Patru ani mai târziu, pe 20 martie, Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul FNI, condamnându-i la închisoare pe cei 12 inculpaţi puşi sub acuzare în cauză. Ioana Maria Vlas a primit o pedeapsă de 13 ani închisoare - însă instanţa supremă a apreciat că Vlas a fost sinceră şi i-a aplicat o pedeapsă de zece ani de detenţie, iar Nicolae Popa, judecat în lipsă, 15 ani, decizia rămânând definitivă în 2009. În timpul primelor declaraţii făcute organelor de cercetare penală, Ioana Maria Vlas a susţinut că Sorin Ovidiu Vîntu a fost cel care a contactat-o şi i-a propus să lucreze la FNI şi că "singurul vinovat de prăbuşirea fondului este Sorin Ovidiu Vîntu", deoarece "el a dispus plăţile masive care au fost făcute cu puţin timp înainte de prăbuşirea FNI", iar unele dintre fonduri se regăsesc în conturile firmelor acestuia. În aprilie 2003, ca urmare a conexării dosarelor penale FNI, BID şi Banca Agricolă, Sorin Ovidiu Vîntu a fost pus oficial sub învinuire în dosarul FNI, fiind acuzat de instigare la înşelăciune şi la abuz în serviciu, însă dosarele au trenat.