Vlasov, trimis în judecată de DNA în dosarul Registrul Comerţului

Mihail Vlasov, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), s-a mai ales cu un dosar penal întocmit de DNA. Procurorii anticorupţie au anunţat, ieri, că l-au trimis în judecată pe Vlasov, avocat în Baroul Iaşi şi fost preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), pentru dare de mită.

Ei susţin că, pe 26 februarie 2013, Mihail Vlasov, în calitate de preşedinte al Colegiului de Conducere al CCIR, i-a solicitat unui membru al Parlamentului (deputat) să îi susţină interesele prin promovarea proiectului "Lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului".

Conform DNA, solicitarea a fost formulată în contextul demersurilor lui Vlasov de a influenţa adoptarea unui act normativ prin care Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) să poată prelua Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). "Scopul determinant al acestui demers legislativ îl reprezenta controlarea veniturilor obţinute din activitatea desfăşurată de Registrul Comerţului. În schimbul susţinerii proiectului de lege, Vlasov i-a promis deputatului respectiv, la cererea acestuia, că îl va numi în funcţia de arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR", arată procurorii într-un comunicat.

Aurelian Gogulescu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova, care a dus, alături de alţi preşedinţi de camere de comerţ din ţară, un război dur şi de durată cu Vlasov, ne-a declarat: "Singurul scop al lui Mihail Vlasov a fost să pună mâna pe banii de la Registrul Comerţului. Cu promisiunea că va aduce Registrul Comerţului înapoi la Camera de Comerţ a şi ajuns preşedintele acestei instituţii. Altceva nu a făcut, în sprijinul mediului de afaceri, ci tot continua să promită".

În 2012, Mihail Vlasov a fost reclamat la DNA pentru corupţie de 12 preşedinţi de camere de comerţ din teritoriu, printre care şi domnul Gogulescu. Ei l-au acuzat pe Vlasov că a folosit discreţionar fondurile CCIR.

Cei 12 au arătat, la vremea respectivă: "Preşedintele CCIR, Mihail Vlasov a cheltuit, în anul 2011, suma de 12.239.098 lei, existând indicii serioase în sensul că aceşti bani nu au fost cheltuiţi doar în interesul CCIR. Cu ocazia dezbaterilor, în Adunarea din 23 aprilie 2012, a Execuţiei Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al CCIR pe anul 2011 (punctul 3 de pe ordinea de zi), am observat că, în Anexa nr.2 (Execuţia Bugetului de Venituri şi Cheltuieli anul 2011), punctul 4 (Cheltuieli cu serviciile executate de terţi), litera l (fond la dispoziţia Preşedintelui), în coloana intitulată "prevederi 2011" a fost menţionată suma de 12.400.000 lei, în loc de 6.300.000 lei, aşa cum aprobaseră membrii Camerei Naţionale, în Adunarea din data de 19 mai 2011".

În cadrul Adunării Generale a CCIR din aprilie 2012, mai multe Camere de comerţ judeţene i-au cerut preşedintelui CCIR, Mihail Vlasov, documentele justificative pentru cheltuirea a 12.239.098 lei din Fondul la dispoziţia Preşedintelui, dar şi explicaţii pentru depăşirea cu 5.939.098 lei a bugetului aprobat pentru 2011, în condiţiile în care CCIR înregistrase în acel an un deficit de 5.143.928 lei.

În loc de explicaţii, Vlasov a decis să excludă din CCIR patru camere de comerţ, printre care şi cea condusă de Aurelian Gogulescu.

Cele patru camere excluse au fost repuse în drepturi de judecătoria Sectorului 3, prin soluţia pronunţată în 10 iulie 2013. Instanţa a admis ordonanţa preşedinţială de suspendare a deciziei Colegiului de conducere al CCIR, care excludea din CCIR Camerele de comerţ şi Industrie Dolj, Bacău, Prahova şi Vâlcea.

Aurelian Gogulescu ne-a precizat ieri: "Eu şi mai mulţi preşedinţi de camere am făcut mai multe plângeri penale împotriva lui Vlasov. Nu cunosc stadiul cercetărilor. Şi eu, şi alţii ne-am opus mereu preluării Registrului Comerţului, care nu are ce să caute la CCIR. Registrul trebui să stea la Ministerul Justiţiei, iar Curtea Constituţională şi-a spus demult cuvântul într-un proiect de lege mai vechi privind trecerea Registrului Comerţului la Camerele de Comerţ".

În rechizitoriul din dosarul Registrului Comerţului care a intrat în posesia ziarului BURSA, procurorii anticorupţie arată: "Începând cu luna decembrie 2012, inculpatul Mihail Vlasov a acţionat în mod concertat în vederea adoptării de către Parlamentul României a unui act normativ care urmărea preluarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului de către Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), al cărei preşedinte era la acel moment. Scopul determinant al acestui demers legislativ l-a reprezentat controlarea veniturilor obţinute din activitatea desfăşurată de Registrului Comerţului. Inculpatul şi-a folosit influenţa asupra unor oameni politici, parlamentari, funcţionari publici în perioada respectivă pentru a-i determina să semneze respectiva iniţiativă legislativă şi chiar a recurs la mituirea unui deputat din Parlamentul României pentru a-şi atinge scopul".

Registul Comerţului se află în subordinea Ministerului Justiţiei din 2002, după ce iniţial fusese arondat Camerelor de Comerţ. Apoi în cursul anului 2009, a existat o iniţiativă legislativă în Parlamentul României intitulată "Lege pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 şi a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului", prin care s-a urmărit trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi a oficiilor teritoriale din nou în subordinea Camerei de Comerţ şi Industrie a României, respectiv a camerelor teritoriale, arată rechizitoriul.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor, însă a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate invocată de un număr de 56 de deputaţi înainte de promulgarea legii. În 2010, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi legea a fost declarată neconstituţională în întregul ei.

Procurorii comentează: "În esenţă, în motivarea Curţii s-a apreciat ca neconstituţională transformarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din instituţie publică cu personalitate juridică într-o structură pe lângă o asociaţie neguvernamentală - Camera de Comerţ şi Industrie a României, respectiv transferul atribuţiilor de înregistrare a societăţilor comerciale din competenţa unui judecător delegat în competenţa unei organizaţii neguvernamentale. S-a apreciat că acest lucru poate afecta mediul de afaceri, în sensul în care garanţiile de independenţă, de respectare a legii şi a interesului public necesare desfăşurării activităţii sunt îndepărtate".

În ciuda faptului că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat în sensul neconstituţionalităţii oricăror dispoziţii legale prin care s-ar prevedea scoaterea registrului comerţului de sub autoritatea statului şi trecerea acestuia în subordinea unei organizaţii neguvernamentale, iniţiativa legislativă putând afecta buna desfăşurare a comercianţilor în spaţiul UE, inculpatul Mihail Vlasov, începând cu decembrie 2012, a iniţiat demersurile pentru depunerea unui nou astfel de proiect legislativ, urmărind doar un scop de natură patrimonială şi anume controlul veniturilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, acuză DNA.

În schimbul susţinerii proiectului de lege, Vlasov i-a promis unui deputat din Comisia Juridică, la cererea acestuia, că îl va numi în funcţia de arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR. DNA precizează că deputatul respectiv era membru în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, comisie permanentă competentă să avizeze propunerile legislative înainte ca acestea să fie supuse votului în plen.

"În baza înţelegerii anterioare, Mihail Vlasov a pus pe ordinea de zi a şedinţei din 6 martie 2013 a Colegiului de conducere al CCIR cererea deputatului de acordare a funcţiei de arbitru, a supus votului membrilor colegiului şi a votat alături de aceştia numirea deputatului respectiv în funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR", susţin procurorii.

În rechizitoriu se arată că numirea ca arbitru se făcea la propunerea preşedintelui Colegiului de Conducere al CCIR, funcţie deţinută de Mihail Vlasov, în baza depunerii unui dosar ce cuprindea documente relevante şi în urma adoptării unei decizii de către Colegiu, acesta având o mare influenţă asupra celorlalţi membri, care aprobau propunerile preşedintelui fără a solicita lămuriri sau a formula obiecţii.

Proiectul de lege iniţiat de Vlasov prevedea că un procent de 90% din veniturile realizate din derularea activităţii efectuate de oficiile registrului comerţului se virează în bugetul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi se redistribuie în baza criteriilor stabilite de Biroul de Conducere al Camerei Naţionale. Restul veniturilor realizate din derularea activităţilor efectuate de oficiile registrului comerţului, respectiv un procent de 10%, rămâne la dispoziţia acestora pentru îmbunătăţirea activităţii proprii.

DNA mai afirmă în rechizitoriu că Mihail Vlasov a iniţiat o campanie pentru obţinerea sprijinului politic în vederea adoptării proiectului normativ, dar şi că a dus o muncă asiduă de convingere a liderilor locali ai camerelor teritoriale privind adoptarea unei linii comune de acţiune privind unitatea, coeziunea sistemului cameral, cel puţin în problema preluării registrului comerţului de către camera de comerţ.

"Inculpatul a condus în mod autoritar sistemul cameral în perioada în care a fost preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, exprimându-şi opinia că reprezentanţii camerelor de comerţ teritoriale care nu vor achiesa la ideea preluării registrului de către Camera de Comerţ vor suporta consecinţa eliminării organizaţiilor respective din sistemul cameral. Motivul declarat a fost acela al neprezentării repetate la şedinţele Colegiului de conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României", se mai arată în rechizitoriu.

Presa centrală a publicat, ieri, mai multe interceptări ale discuţiilor lui Vlasov, în care acesta menţiona numele Alinei Gorghiu, a lui Victor Ponta sau a deputatului Florin Iordache. Fostul preşedinte CCIR spunea că are sprijinul lui Ponta ca să treacă Registrul Comerţului înapoi la Camerele de Comerţ. De asemenea, fostul preşedinte al CCIR se mai lăuda că are sprijinul pentru proiectul său legislativ de la Alina Gorghiu şi alţi deputaţi din toate partidele politice.

Surse din anturajul lui Vlasov ne-au spus că fostul preşedinte CCIR este grandoman şi că tot timpul vorbea despre legăturile sale politice importante, în special cu unii dintre liberali. Sursele noastre afirmă că era greu de determinat din afirmaţiile lui cine îi asigura cu adevărat sprijinul politic.

Alina Gorghiu a fost printre parlamentarii care au semnat şi sprijinit iniţiativele legislative ale lui Vlasov, însă domnia sa a arătat, ieri, într-un comunicat: "Informaţiile apărute în presă (n.r. stenogramele) din rechizitoriul DNA demonstrează că nu am nicio calitate în dosarul Registrului Comerţului, alta decât aceea de martor. Cu această ocazie, propaganda PSD rămâne fără una dintre direcţiile de manipulare şi dezinformare. Nu am nicio legătură cu vreo faptă imputată cuiva din acest dosar, am dat lămuriri în calitate de martor, ca unul dintre iniţiatorii unui proiect legislativ".

Domnia sa a ţinut să precizeze că este convinsă că insinuările vor continua însă şi a afirmat că, în orice sistem juridic, calitatea de martor nu are nimic incriminator.