Votul anticipat

Este clar, nu mai au nici o ruşine. Zilele trecute priveam la un spectacol jenant. La un jurnal de ştiri, un senator al Partidului Social-Democrat. Era întrebat dacă trebuie introdus votul anticipat pentru a evita dezastre precum acela al votului din diaspora. Omul o dădea pe după tufiş. Sigur că e o idee - recunoaşte el - dar este una absurdă. De ce? Potrivit punctajului de la partid: "Da' ce doamnă... vreţi să încheiem campania electorală cu o săptămână înainte de vot?".

Dacă vi se pare absurd, este pentru că... este absurd. Când te gândeşti că aceşti indivizi sunt plătiţi din bani publici... Teoria (aberantă) a senatorului socialist era următoarea. Votul anticipat înseamnă să votezi înainte de terminarea campaniei. Asta ar însemna ca legea să stabilească sfârşitul campaniei cu mult înainte de ce este firesc. "Că doar nu o să votăm în timp ce se face campanie, doamnă...".

Ba chiar aşa. Votul anticipat înseamnă, în toată lumea (cu excepţia căsoiului lui Ceauşescu) vot anticipat. Adică înainte să se termine campania electorală.

Dar cum rămâne cu treaba asta, că votăm în timpul campaniei? Simplu. Care este problema? Votul anticipat, cel puţin acela pentru diaspora, nu ridică nici o problemă. Pentru un român care se duce să voteze la consulatele din San Francisco ori Bologna, sau pentru un alegător care intră la ambasadele României din Helsinki sau din Tokyo, nu există, practic, nici o campanie electorală de care să se împiedice. Nu sunt afişe pe străzi, nu sunt activişti în corturi, nu sunt mitinguri electorale.

Dar orice scuză e bună pentru a nega în continuare accesul românilor din străinătate la vot. Dacă ar fi votat şi cei care au stat la coadă şi nu au reuşit să voteze la alegerile pentru Parlamentul European (inclusiv subsemnatul), atunci PSD ar fi căzut pe locul 3 (trei), după PNL şi USR-PLUS. Acum înţelegeţi de ce socialiştii sunt primii interesaţi să introducă confuzie în chestiunea votului anticipat.

Pentru informarea publicului, să facem lumină şi în (aparent altă) ches-tiune. Aceea a votului electronic. Şi acesta este, de regulă, tot o formă de vot anticipat. Nu votezi electronic neapărat în ziua alegerilor. În Estonia, spre exemplu, votezi înainte şi poţi vota chiar de mai multe ori. Ultimul vot îl anulează pe precedentul. Deci poţi vota luni cu partidul X şi, dacă te răzgândeşti, intri pe Internet şi votezi marţi cu partidul Y. Sistemul ia în considerare doar ultimul vot pe care îl exprimi înainte de închiderea urmelor. Mai mult: dacă ai votat la urne, pe buletin de hârtie, votul tău electronic nu se mai ia în considerare.

Deci, în Estonia se poate. Doar în România nu se poate. Ar trebui ca aceasta să fie deviza de stat. "Nu se poate!".

Ce nu se mai poate? Chiar votul electronic. Primesc un telefon de la un prieten. "Nu-i aşa că votul electronic nu mai este secret?". Prietenul dorea să scrie un articol şi dorea să îi confirm. Oarecum. Caracterul secret al votului, cel menţionat în Constituţie, se referă doar la exprimarea opţiunii electorale la secţia de votare şi la numărarea voturilor. Altfel, ar trebui să acceptăm o absurditate: că nu avem voie să declarăm cu cine am votat. Dacă ar fi aşa, adio discuţii politice, adio campanie electorală, adio democraţie...

Ce îl îngrijora pe prietenul respectiv era posibilitatea ca altcineva să voteze în locul alegătorului Cutăres-cu. Cum poţi şti cine anume apasă o tastă pe telefon? Răspunsul, iarăşi, este simplu. Doar persoana autorizată. Exact ca la operaţiunile bancare pe care le facem cu aplicaţia de pe telefonul mobil.

Să mai observăm ceva. Este de salutat că unii politicieni precum actualul Preşedinte au, în sfârşit, aceas-tă revelaţie. Ne trebuie vot anticipat. Dar ne trebuie şi multe alte lucruri. Dar despre acestea bag de seamă că au uitat cu totul...

De pildă, trebuie mecanisme serioase de control al banilor cheltuiţi în campanie. Tot zilele trecute a fost condamnat la închisoare (de neînţeles, doar cu suspendare) un celebru combinagiu al naţional-liberalilor. Individul cerea bani candidaţilor pentru a fi înscrişi pe listă. Şi dincolo de acest caz, avem multe altele. Totuşi, nu suntem orbi. Străzile sunt pline de afişe electorale, clădirile sunt înfăşurate în cearceafuri hidoase cu figura politicienilor. (De ce îşi imaginează consultanţii că aceste imagini ridicole conving pe cineva, îmi e cu neputinţă să spun). Toate acestea sunt plătite de undeva. Probabil, din bani căraţi cu sacoşa.

Semnele sunt că vor fi puse, în continuare, beţe în roatele dreptului la vot. L-am auzit pe alt politician socialist declarând că se va introduce un registru al alegătorilor din străinătate. Şi ce facem cu cei care se înscriu în ziua votului, la ambasadă? Iarăşi cozi de sute de metri? Dar cei care sunt doar temporar în Italia sau în Germania? Li se va lua dreptul de a vota? Pentru PSD, care a luat un scor patetic - 3 (trei) la sută - în dias-pora, urgenţa este să le limiteze aces-tor oameni accesul la vot. Anticipat sau în ziua alegerilor, totuna.